Energy Report

Consiliul European a decis luni, 6 iunie, ca orice acord interguvernamental legat de furnizarea și transportul de gaze naturale între state membre și terți să fie supus unui proces de aprobare din partea Comisiei Europene înainte de a fi semnat. ÎN ceea ce privește celelalte acorduri, care nu sunt legate de respectiva marfă (gazul natural), vor fi aplicate proceduri mai “prietenoase”.

Decizia a fost luată, potrivit Euractiv, la o reuniune a miniștrilor energiei din statele membre la Luxembourg, care au decis să acorde undă verde unei propuneri mai vechi de un an a Comisiei Europene, redactată în urma concluziilor trase pe tema unui proiect deja abandonat: construcția gazoductului South Stream, care ar fi trebuit finanțat în mare parte de gigantul rus Gazprom.

În decembrie 2013, Comisia Europeană a constatat că toate acordurile bilaterale semnate în vederea construirii South Stream între Rusia, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Grecia, Slovenia, Croația și Austria încalcă legislația europeană. Poriectul a fost abandonat în decembrie 2014.

Drept de veto a priori al CE

Securitatea alimentării cu gaz a UE rămâne o temă extrem de importantă pe agenda Comisiei Europene, în special din cauza tensiunilor existente între Rusia și Ucraina.

Potrivit noilor prevederi, Comisia va avea un drept de veto a priori asupra acordurilor semnate de statele membre, care vor fi obligate să informeze executivul european în legătură cu proiectele care ar putea fi subiectul unui acord cu state non-membre ale uniunii înainte semnării respectivelor acorduri. În plus, Comisia va fi informată despre evoluția fiecărei etrape de negociere a proiectelor legate de gazul natural.

În ceea ce privește proiectele care nu sunt legate de furnizarea și transportul de gaz natural, rămâne la latitudinea statelor dacă vor sau nu să solicite Comisiei o analiză a priori.

Următoarea etapă în vederea implementării acestei reglementări este demararea de negocieri între membrii Consiliului European și cei ai Parlamentului European.

România ar pute fi obligată să alimenteze cu prioritate cu gaze și energie consumatorii casnici din alte state în detrimetul propriei industrii

Totodată, consiliul a dat undă verde și planurilor regionale preventive de acțiune și de urgență propuse de Comisie în vederea atenuării efectelor unor eventuale întreruperi majore a livrărilor de gaz. Potrivit unui raport al Comisiei Europene din 2014, statele din Europa Centrală și de Sud, ca și cele baltice sunt extrem de vulnerabile la acest fenomen.

Potrivit unui principiu de solidaritate, statele vor trebui să acorde prioritate consumatorilor vulnerabili ai statelor vecine în detrimentul necesității de gaze a industriei proprii.

Statele din Uniunea Europeană vor trebui să alimenteze cu curent clienții casnici și serviciile de sănătate din statele vecine în caz de criză majoră.

Deși au convenit că este nevoie de o cooperare regională î domeniu, miniștrii n-au ajuns la niciun consens cu privire la propunerea Comisiei, state precum Franța, Germania, Belgia, Italia și Austria avansând propuneri alternative.

Turcia a deschis o acțiune legală împotriva Gazprom pe tema prețului gazului importat din Rusia, decizia autorităților de la Ankara fiind o ultimă dovadă a deteriorării relațiilor dintre cele două state în urma deciziei Rusiei de a bombarda Siria,

Informația, publicată de Financial Times, a fost confirmată de Gazprom, care a mai precizat că monopolul de stat turc Botas a solicitat judecarea diferendului la o curte de arbitraj internațională

Potrivit Botas, în luna decembrie a anului trecut, cele două companii au semnat un memorandum ce conținea un discount asupra valorii căruia celele două părți urmau să se pună de acord, însă între timp nu s-a întâmplat nimic în acest sens. Cum acordul privind nivelul discount-ului nu a fost semnat, Botas se crede îndreptățită să solicite un arbitraj pe această temă.

Decizia Botas intervine într-un moment extrem de delicat al relațiilor diplomatice dintre cele două state. La începutul acestei luni, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a criticat dur încălcarea de către aviația militară rusă a spațiului aerian al Turciei (în vederea bombardării Siriei) și a amenințat că Ankara ar putea cumpăra gaz natural de la alți furnizori.

Turcia este cea de-a doua piață de export a Gazprom, după cea germană, anul trecut importând numai puțin de 27,3 miliarde metri cubi de gaze. Jumătate din importurile de gaze ale Turciei sunt furnizate de Gazprom.

Cele două state nu au ajuns încă la un acord pe tema construirii rutei de transport de gaze alternative la South Stream, Turkish Stream, în pofida faptului că negociază de lună pe această temă. Turcia condiționează realizarea gazoductului de acordarea unui discount de 10,25% la prețul gazului importat din Rusia, discount acceptat verbal de Moscova, însă până în prezent niciun acord nu a fost semnat.

De altfel, nici relațiile dintre Gazprom și guvernul turc nu sunt extrem de prietenoase, șeful gigantului rus,m Alexei Miler refuzând cererea Turciei de a majora volumul de gaze transportat prin actualul gazoduct, Blue Stream, invocând faptul că volumul poate fi majorat doar dacă se construiește Turk Stream.

Purtătorul de cuvânt al Gazprom, Sergei Kupriyanova recunoscut că cererea de arbitraj a Botas este una normală, fiind prevăzută în termenii contractuali dintre cele două părți. El a precizat însă că există și posibilitatea ajungerii la un acord înainte de a se ajunge în fața unei curți de arbitraj internațional.

Gazprom pare decis să-și rezolve principala problemă, dependență de rețeaua ucraineană de transport în ceea ce privește exportul către Europa a gazelor naturale. Dacă transportul către nordul Europei pare a se fi rezolvat, prin semnarea acordului privind construirea gazoductului Nord Stream 2, în ceea ce privește alimentarea Europei de Sud și Mediteraneene, gigantul rus nu a renunțat la ideea construirii unui gazoduct care să străbată Marea Neagră și Turcia.

Potrivit Radio Free Europe, care citează Kremlinul, planurile privind construirea gazoductului care să lege Rusia, Turcia și sudul Europei rămân intacte, în pofida “dificultăților” apărute.

Miercuri, președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit cu omologul său turc Tayyip Recep Erdogan, întânire în cadrul căreia, cei doi au convenit să “colaboreze în vederea continuării” proiectului, a declarat purtătorul de Kremlinului, Dimitri Peskov.

“Este un efort complex care implică depășirea mai multor dificultăți, însă proiectul își va urma propriul său curs”, a declarat acesta, adăugând că cei doi președinți se vor mai întâlni odată până la finalul acestui an, în vederea “coordonării propriilor abordări” referitoare la acest parteneriat.

pe 11 septembrie, autoritățile de la Ankara au anunțat suspendarea negocierilor ruso-turce ca urmare a precondițiilor impuse de gigantul rus Gazprom pe tema discount-ului dorit de Turcia la importurile de gaze rusești.

“Nu spun că participanții s-au ridicat de la masă, spun doar că negocierile sunt înghețate”, declara ministrul turc al energiei Sefa Sadik Aytekin în cadrul unei conferințe desfășurate la Istanbul.

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat în decembrie 2014 intenția de a înlocui proiectul South Stream, neagreat de oficialii europeni, cu un gazoduct ruso-turc.

În continuare însă, principala problemă a proiectului este costul său extrem de ridicat, într-un climat marcat de prețuri extrem de reduse ale produselor energetice. Proiectul vizează realizarea a patru conducte care ar trebui să traverseze Marea Neagră pe o porțiune de 900 de km, și ar avea o capacitate de transport de 63 miliarde de metri cubi.

Dacă până acum, decizia Rusiei și Gazprom de a renunța la proiectul South Stream a fost anunțată mai mult neoficial, în cadrul unor conferințe de presă sau ca urmare a unor întrebări adresate de jurnaliști, începând de ieri se pare că aceasta a devenit oficială.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, în urma unei convorbiri avute de vicepreședintele pentru Uniune Energetică Maros Šefčovič cu reprezentanți din Austria, Bulgaria, Croația, Grecia, Italia, România și, acesta l-a contactat pe ministrul rus al energiei, Alexander Novak, pentru a discuta planurile Moscovei referitoare la proiect. Novak i-a confirmat vicepreședintelui CE că South Stream este un proiect care nu va mai fi continuat de partea rusă.

Comunicatul mai precizează că Šefčovič va prezenta la începutul anului viitor o propunere privind structura organizațională a unu Grup de Lucru la Nivel Înalt, menit a se ocupa de identificarea de soluții privind interconectarea statelor din Europa Centrală li de Est la piețele europene și diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze.

Speranța moare ultima, dar și când moare

La o zi după anunțul făcut de președintele rus Vladimir Putin, și confirmat de CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, privind abandonarea South Stream, Šefčovič declara că va continua să lucreze cu statele sale membre pentru a ajunge la un acord cu Rusia în vederea construirii gazoductului menit a alimenta cu gaze statele din sud-estul Europei, în pofida anunțului făcut ieri de Putin.

"Următoarea reuniune pe tema South Stream este planificată pentru 9 decembrie și se va desfășura indiferent de anunțul făcut de Rusia referitor la renunțarea la proiect", a declarat vice-președintele UE pentru Energie, Maroš Šefčovič.

"Evident că noile evenimente vor reprezenta un element suplimentar care va fi discutat în această reuniune", a adăugat acesta.

CEO-ul grupului austriac OMV, Gerhard Roiss, a minimalizat importanța posibilei renunțări de către Gazprom a proiectului South Stream, susținând că investițiile din Marea Neagră sunt mult mai importante pentru companie.

Roiss a făcut această declarație astăzi la București, în cadrul unei vizite la sediunl Petrom, companie al cărei principal acționar este grupul austriac.

Prelungirea South Stream în Austria, convenită de OMV cu Gazprom la începutul acestui an, ar fi costat compania austriacă 100 de milioane de euro, comparativ cu investițiile în valoare de un miliard de dolari pe care OMV le face, împreună cu partenerul său ExxonMobil, în Marea Neagră, de unde ar putea extrage primul metru cub de gaz în 2020, a declarat Roiss, citat de Reuters.

CEO-ul OMV a precizat ca nu a luat legătura cu Gazprom în urma anunțului făcut ieri de președintele rus Vladimir Putinm, confirmat de CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, privind renunțarea la proiectul South Stream.

Roiss în luna august: UE s-ar împușca singură în picior dacă ar stopa construcția South Stream

În luna august, Roiss afirma că sancțiunile economice impuse de UE Rusiei nu vor afecta construcția gazoductului South Stream. În opinia șefului OMV, principal acționar al OMV Petrom, în cazul în care ar stopa construcția gazoductului, "UE s-ar împușca singură în picior".

Roiss a ținut să amintească faptul că în ceea ce privește secțiunea care traversează Marea Negră, South Stream este construit cu ajutorul mai multor firme italiene și germane. OMV va participa doar la construcția ultimilor 50 de km de conductă, care urmează a lega South Stream de la granița cu Ungaria la hub-ul de la Baumgarten. În iunie, Gazprom și OMV au semnat un acord privind construcția acestor ultimii 50 km de conductă, amintește și Wall Street Journal.

Roiss a precizat că își păstrează atitudinea critică cu privire la sancțiunile impuse Rusiei, adăugând însă că se referă doar la o anumită categorie de sancțiuni. "Declarațiile mele se referă numai la sancțiunile referitoare la piața gazelor naturale. Eu nu vorbesc despre alte sancțiuni", a explicat CEO-ul OMV.

Chiar dacă recunoaște că este "teribil" ceea ce s-a întâmplat cu avionul malaiezian prăbușit în Ucraina, Roiss susține că acțiunile sale ca CEO nu sunt ghidate de evenimente politice.

Anunțul făcut ieri de președintele rus Vladimir Putin, confirmat și de CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, privind renunțarea de către Rusia la proiectul South Stream a luat prin surprindere pe toată lumea, inclusiv Bruxelles-ul, care astăzi a anunțat că dorește construirea gazoductului.

Uniunea Europeană a declarat marți, potrivit Wall Street Journal, că va continua să lucreze cu statele sale membre pentru a ajunge la un acord cu Rusia în vederea construirii gazoductului menit a alimenta cu gaze statele din sud-estul Europei, în pofida anunțului făcut ieri de Putin.

"Următoarea reuniune pe tema South Stream este planificată pentru 9 decembrie și se va desfășura indiferent de anunțul făcut de Rusia referitor la renunțarea la proiect", a declarat vice-președintele UE pentru Energie, Maroš Šefčovič.

"Evident că noile evenimente vor reprezenta un element suplimentar care va fi discutat în această reuniune", a adăugat acesta.

Saipem SpA, care are semnat un contrat în valoare de 2 miliarde de euro în vederea construirii segmentului submarin al South Stream a declarat că nu a fost contactat și informat despre planurile Rusiei de a rezilia proiectul și că, în prezent, își continuă activitatea. O navă Saipem, care se ocupă de instalarea conductelor submarine a părăsit ieri litoralul Bulgariei pentru a ajunge pe coasta rusă a Mării Negre.

Putin: CE, responsabilă pentru eșecul South Stream, ar tb să despăgubească Bulgaria

"Luând în calcul faptul că până în prezent n-am primit permisiunea Bulgariei de a continua construirea gazoductului South Stream, credem că în actualele condiții Rusia nu poate continua realizarea acestui proiect", declarase luni Putin, în cadrul unei conferințe comune susținute împreună cu omologul său turc la Ankara.

Până în prezent, Kremlinul a susținut proiectul South Stream, care, deși extrem de scump, ar fi asigurat o rută de transport al gazului rus către Europa, rută care ar fi ocolit Ucraina.

"Nu înțelegeți că este ridicol di partea noastră să pompăm sute de milioane de dolari într-un proiect menit să străbată întreaga Mare Neagră și care să iasă la suprafață la malul Bulgariei?", a întrebat Putin.

Putin a dat vina pe Comisia Europeană pentru eșecul proiectului, susținând că aceasta a "încurajat" Bulgaria să blocheze proiectul și sugerând chiar ca Bruxelles-ul să despăgubească Sofia pentru beneficiile pierdute în urma neconstruirii gazoductului.

"Credem că poziția adoptată de Comisia Europeană nu este una constructivă. În loc să susțină acest proiect, CE creează obstacole în calea sa", a afirmat Putin, citat de EUBusiness.

"Aceasta este alegerea prietenilor noștri europeni!"

"Dacă Europa nu vrea construirea gazoductului, înseamnă că acesta nu va fi construit", a declarat președintele rus, adăugând că Rusia ar putea furniza gaze pe alte piețe, inclusiv gaz natural lichefiat în Asia.

Putin a mai precizat că Rusia va putea reduce volumul de gaz exportat în Europa.

"Ne vom orienta resursele noastre energetice către alte regiuni ale lumii. Iar Europa nu va mai primi același volum de gaze rusești", a mai amenințat Putin.

"Însă aceasta este alegerea prietenilor noștri europeni", a concluzionat președintele rus.

România se va concentra pe construcţia unei conducte de gaze de 230 milioane de euro al cărei scop este transportul gazelor din perimetrele din Marea Neagră până la Podişor, judeţul Giurgiu, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, citat de Mediafax.

"Pentru România, cel mai important proiect de infrastructură în domeniul gazelor naturale este conducta Dobrogea-Podişor, care va aduce gazele din Marea Neagră în sistemul românesc de transport. Este un proiect de 230 milioane de euro pe care sperăm să îl finalizăm cu sprijinul financiar al Comisiei Europene", a declarat Nicolescu, pentru Mediafax, întrebat ce opţiuni are România pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze în contextul în care Rusia a anunţat că stopează construcţia gazoductului de 40 miliarde de euro South Stream.

Companiile OMV Petrom şi ExxonMobil au descoperit, în 2012, un zăcămînt de gaze evaluat la 42-84 miliarde metri cubi de gaze. Producţia gazelor este estimată să înceapă abia spre sfârşitul acestui deceniu.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat luni că Rusia nu poate continua construcţia proiectului South Stream, din cauza opoziţiei, adăugând că gazele care ar fi urmat să ajungă prin această conductă în Italia vor fi redirecţionate spre alte pieţe. Uniunea Europeană s-a opus construcţiei South Stream, pe fondul îngrijorărilor că proiectul ar contribui la consolidarea influenţei Rusiei în Estul Europei.

Adio South Stream?

Pe de altă parte, există voci care susțin că anunțul lui Putin este "o cacialma" și că Rusia nu va renunța la proiectul gazoductului South Stream,fiind vorba de o mișcare tactică pentru a pune presiune pe Bulgaria și Comisia Europeană și Bruxelles pentru a aproba construirea South Stream.

România nu a făcut parte dintre statele implicate în realizarea South Stream, chiar dacă Bucureştiul şi Moscova au avut unele discuţii pe această temă în urmă cu câţiva ani.

De asemenea, la sfârşitul săptămânii trecute Slovacia a lansat ideea construcţiei unei noi rute de transport al gazelor naturale către Sud-Estul Europei, ca alternativă la South Stream. Proiectul propus de Slovacia, denumit Eastring, ar avea o capacitate anuală de transport de până la 20 miliarde de metri cubi, mai mare decât nevesarul anual al României, de circa 14 miliarde metri cubi.

Gazele care ar urma să fie transportate prin Eastring ar proveni din vestul Europei, traversând Slovacia, România şi Bulgaria. Eastring ar avea o lungime de 570 de kilometri, iar investiţia s-ar ridica la 750 milioane de euro.

România a susţinut, până în 2012, construcţia gazoductului Nabucco, văzut ca mijloc de diminuare a dependenţei de importurile de gaze ruseşti. Nabucco a fost însă abandonat însă în vara anului 2012, din cazuă că nu a reuşit să îşi asigure furnizori de gaze.

Discuție în CSAT

Preşedintele Traian Băsescu a solicitat, recent, în şedinţa CSAT, Guvernului să gândească, elaboreze şi să legifereze o strategie prin care tranzitul gazelor naturale care vor fi exploatate în Marea Neagră să se facă prin Transgaz, iar gazele extrase din Marea Neagră să asigure în principal necesarul de consum al României şi al Republicii Moldova, doar surplusul urmând să fie utilizat pentru export. Asta în condițiile în care, în iulie, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva României din cauza unor bariere „nejustificate“ în calea exporturilor de gaze, producătorii din România fiind obligaţi să acorde prioritate vânzărilor pe piaţa internă.

Pe de altă parte, pe 23 octombrie, premierul Victor Ponta a declarat că statul este dispus să cedeze controlul asupra operatorului sistemului național de transport de gaze naturale Transgaz în scopul atragerii de resurse financiare pentru investiții. Ponta a spus, la sediul Transgaz Mediaş, că Guvernul nu trebuie să rămână cu pachetul majoritar de 58% din acţiunile Transgaz, putând să îşi reducă participarea, astfel încât să fie atraşi noi investitori privaţi care să permită companiei să se dezvolte.

În februarie, directorul general al Transgaz, Petru Văduva, declara că Transgaz are programe de investiţii în valoare de 860 milioane euro pentru conectarea resurselor de gaze din Marea Neagră la sistemul de transport al gazelor, în condițiile în care perimetrele de gaze din Marea Neagră trebuie legate de pieţele externe.

Nicolescu spunea că există acord semnat

În mai, companiile OMV Petrom, Exxon şi Transgaz Mediaş au semnat un acord prin care gazele care vor fi produse în Marea Neagră vor fi preluate în sistemul naţional de transport al gazelor. "Statul nu are niciun fel de obligaţie în acest acord. Este un lucru de normalitate ca gazul produs în Marea Neagră să intre în sistemul românesc de transport al gazului, la fel cum Transgaz este normal să fie pregătit pentru acel moment. Acordul este confidenţial", a declarat atunci ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

Declarația a fost făcută după apariția unor zvonuri cu privire la posibilitatea ca austriecii de la OMV, compania-mamă a OM Petrom, să livreze gazele naturale extrase din Marea Neagră prin gazoductul South Stream dezvoltat de rușii de la Gazprom, proiect la care cele două companii cooperează strâns.

Însă pe de altă parte, într-un referat referitor la negocierea de către Transgaz a unor acorduri de cooperare cu concesionarii perimetrelor de gaze naturale din Marea Neagră, în primul rând OMV Petrom și ExxonMobil, discutat în AGA Transgaz din iulie, se sublinia lipsa unei infrastructuri de transport care să permită preluarea gazelor care vor fi extrase din Marea Neagră în sistemul național de transport și se atrăgea atenția că producătorii ar putea alege soluții de transport care să "sară din schemă" Transgaz, spre prejudiciul României.

E nevoie de investiții foarte mari

"În aceste condiții, este deosebit de importantă dezvoltarea rapidă a unei infrastructuri adecvate pentru transportul producției de gaze naturale din Marea Neagră, deoarece în lipsa acestei infrastructuri există riscul evaluării de către concesionari a unor soluții alternative de transport gaze defavorabile Transgaz și României", se arăta în referatul adoptat în AGA Transgaz din iulie.

Transgaz a bugetat pentru 2013-2017 investiţii totale de 1,72 miliarde de lei (390 milioane euro), din care 732,7 milioane de lei în conducte, însă compania arăta că este vorba de un plan minim de investiții, care va fi ajustat odată cu clarificarea nevoilor viitoare ale unor proiecte importante, cum ar fi exploatarea şi transportul zăcămintelor semnificative de gaze naturale descoperite în Marea Neagră şi gazele de şist din zona Dobrogei şi Bârlad.

ExxonMobil Exploration and Production Romania, din grupul american ExxonMobil, şi OMV Petrom, din grupul austriac OMV, au început în iulie forajul în apa de mare adâncime a blocului Neptun din Marea Neagră, unde cele două companii au descoperit gaze în 2012.

ExxonMobil Exploration and Production Romania şi OMV Petrom deţin fiecare 50% din sectorul de apă adâncă a blocului Neptun. Cele două companii au anunţat în februarie 2012 că au făcut o descoperire semnificativă de gaze în urma forării sondei Domino-1, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi. Reprezentnaţii OMV Petrom au spus de mai multe ori că extracţia de gaze în Marea Neagră este preconizată pentru sfârşitul deceniului.

Băsescu - amenințător

Luna trecută, preşedintele Traian Băsescu declara, după Consiliul European, că "niciun gram, niciun metru cub de gaz românesc" nu va tranzita proiectul South Stream, care va trece prin Bulgaria, precizând că exporturile româneşti de gaze se vor face prin Transgaz.

"Anul trecut s-a descoperit un mare zăcământ de gaze în Marea Neagră, în perimetrul Domino, iar zilele acestea s-a descoperit al doilea mare zăcământ tot în Marea Neagră de către Exxon. În condiţiile în care obiectivul nostru este asigurarea sută la sută a resurselor de gaze necesare economiei româneşti şi Republicii Moldova, ce priorităţi urmează să gândim, în funcţie şi de descoperirile viitoare din Marea Neagră dar şi tereste, sistemul de a putea vinde gaze, cu o singură condiţie, pe care am subliniat-o şi în discuţiile cu domnul Rois (preşedintele OMV - n.r.), de acum două săptămâni, şi în discuţiile cu ambasadorul austriac care a venit la acreditare săptămâna trecută: niciun un gram, niciun metru cub de gaz româneasc nu va tranzita South Stream-ul proiectat şi care ar trebui să meargă prin Bulgaria. Orice metru cub de gaze româneşti către export se va face prin Transgaz".

Cu o lună înainte, Băsescu spunea că, potrivit relatărilor presei, OMV Austria pare a lansa politici care nu sunt în favoarea statului român, el avertizând că această companie va fi partener al României atât timp cât interesul ţării noastre ”este servit cu prioritate”.

”Sunt foarte multe informaţii de presă în care OMV Austria pare a lansa politici care nu sunt în favoarea statului român. O spun deschis, direct, că vor fi partenerii noştri atât timp cât interesul naţional al României este servit cu prioritate”, a afirmat Traian Băsescu. El a făcut aceste declaraţii după ce a vizitat platforma maritimă Ocean Endeavor, unde companiile ExxonMobil şi OMV Petrom fac foraje de explorare pentru zăcămintele de gaze natural. Şeful statului a fost aşteptat de managerii ExxonMobil şi OMV Petrom.

Bruxelles-ul acuză existența unor bariere la export

În iulie, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva României din cauza unor bariere „nejustificate“ în calea exporturilor de gaze, potrivit unui comunicat al instituţiei, în care se arată că Bucureştiul are la dispoziţie două luni pentru reglementarea situaţiei, pentru a evita o trimitere în faţa Europene de Justiţie.

„Întrucât producătorii din România sunt obligaţi să acorde prioritate vânzărilor pe piaţa internă, iar tranzacţiile cu gaze trebuie supuse unor controale prealabile şi aprobării, Comisia consideră că cadrul juridic actual din România creează bariere nejustificate în calea exporturilor de gaze din România şi solicită eliminarea acestor bariere“, se arată în comunicatul Executivului comunitar.

Comisia consideră că, prin crearea de bariere în calea liberei circulaţii a mărfurilor în cadrul pieţei interne, România îşi încalcă obligaţiile prevăzute la articolele 35 şi 36 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi la articolul 40 litera (c) din Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale.

Din punct de vedere tehnic, România poate exporta în prezent gaze naturale prin conductele Arad-Szeged și Iași-Ungheni, însă doar în cantități extrem de mici.

Autoritățile de la București se opun

În august, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, declara că există o "divergenţă majoră" cu DG Enterprise a Comisiei Europene referitoare la o "presupusă interdicţie" privind exportul de gaze naturale din România.

"Am cerut implicarea Direcţiei Generale Energie în soluţionarea acestui diferend, fapt care a fost acceptat. Am informat că, până la soluţionarea acestei situaţii, statul român îşi rezervă dreptul de a amâna aplicarea calendarului de liberalizare a gazului natural pentru populaţie. Legislaţia românească actuală prevede obligativitatea ca producătorii de gaze naturale să livreze cu prioritate gaze produse intern pentru populaţie şi noi considerăm că acest lucru este perfect legal din punct de vedere al legislaţiei comunitare. Direcţia Generală Întreprinderi (DG Enterprise) doreşte să eliminăm această prevedere, dar noi nu vrem", declara Răzvan Nicolescu.

În 2012, potrivit economica.net, reprezentanţii companiei petroliere OMV Petrom s-au angajat în faţa Guvernului României să nu exporte gaze naturale din producţia proprie, după ce preţul gazului va fi liberalizat.

Promisiunea oficialilor companiei petroliere a fost făcută în discuţiile dintre cele două părţi care au avut drept rezultat anularea obligaţiei anterioare a OMV Petrom să importe gaze naturale pentru producţia de electricitate a propriei centrale electrice de la Brazi.
Pentru a nu fi considerată măsură discriminatorie, acea măsură a fost aplicată tuturor producătorilor de gaze care au centrale proprii, astfel că de ea beneficiază şi Romgaz, care deţine termocentrala Iernut.

OMV Petrom și Romgaz asigură cumulat peste 97% din producția internă de gaze naturale a României.

Anunțul făcut de președintele rus Vladimir Putin și confirmat de CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, privind renunțarea de către Rusia la construirea gazoductului South Stream, a provocat o adevărată isterie la Sofia.

Dacă vicepreședintele Comisiei parlamentare pentru energie, Martin Dimitrov, a catalogat anunțul drept o cacialma, fostul ministru al energiei, Rumen Ovcharov, a estimat pierderile bulgare în eventualitatea eșecului implementării proiectului South Stream la 600 de milioane $.

Nici Serbia nu a primit prea bine anunțul, ministrul Energiei Alexander Antic susținând că Serbia nu a fost informată oficial de către Gazprom cu privire la orice modificare a proiectului de construcție a South Stream.

O primă reacție oficială bulgară a venit de la ministrul Economiei, Bozhidar Lukarski, citat de Novinite, care a declarat că gazoductul South Stream nu ar trebui să fie considerat suspendat până când Rusia nu va face o declarație oficială în acest sens.

Interdicția cu privire la exploatarea gazelor de șist rămâne valabilă

Ministrul bulgar a recunoscut că ministrul interimar al Economiei Vasil Shtonov a trimis o scrisoare în august Moscovei, o scrisoare care însă atrăgea atenția că proiectul gazoductului nu îndeplinește condițiile impuse de Uniunea Europeană (UE) și că UE nu ar fi interesată de construirea sa.

Rugat să comenteze dacă anunțul președintelui rus Vladimir Putin privind suspendarea proiectului gazoductului South Stream poate fi interpretat drept o mișcare menită a pune presiune guvernul bulgar în vederea ridicării interdicției privind forajul de gaze de șist, Lukarski a asigurat că moratoriul asupra producției de gaze de șist prin fracturarea hidraulică ar rămâne în vigoare.

Pierderile Bulgariei, estimate la 600 milioane $

Opoziția bulgară nu a pierdut prilejul de a exploata anunțul făcut ieri de Putin și Miller. Astfel, fostul ministru al Energiei Rumen Ovcearov a estimat pierderile Bulgariei ca urmare a suspendării gazoductului South Stream, în jurul valorii de 600 miloane $.

Într-un interviu acordat marți pentru Nova TV, Ovcearov a afirmat că tranzitul anual de gaze naturale de 63 de miliarde de metri cubi va redirecționatcătre Turcia și a subliniat că Bulgaria va pierde nu numai bani, ci, va suferi, de asemenea, și pierderi geostrategice și politice.

Ovcearov, ministru al Energiei în fostul guvern socialist (între 2005 și 2007) a adăugat că "Guvernul condus de Boiko Borisov va rămâne în istorie ca cel care a distrus trei proiecte de infrastructură la scară largă, care ar fi putut ajuta Bulgaria iasă din criza economică".

De altfel, în conferința de presă desfășurată ieri la Ankara, Putin a și afirmat că CE ar trebui să despăgubească Bulgaria pentru încălcarea suveranității, îm opinia sa CE fiind instituția care a făcut presiuni asupra Sofiei în vederea suspendării lucrărilor la gazoduct.

O cacialma a Kremlinului

Martin Dimitrov, vicepreședintele comisiei parlamentare pentru energie a catalogat anunțul lui Putin drept "o cacialma".

"Rusia nu va renunța la proiectul gazoductului South Stream", a declarat Dimitrov marți într-un interviu pentru Nova TV.

El a susținut că anunțul de luni a fost doar o mișcare tactică care vizează a pune presiune pe Sofia și Bruxelles pentru a aproba construirea South Stream.

"Așteptați puțin și veți vedea cum această mișcare va provoca isterie în Bulgaria, iar un număr din ce în ce mai mare de persoane vor cere autorităților să accepte orice propunere a Rusiei deoarece țara altfel ar confrunta cu pierderi," susține Dimitrov.

Blue Steam 2 era varianta inițială de transport a gazului rusesc în sudul Europei

"Aceasta este o mișcare tactică din partea lui Vladimir Putin și a Rusiei. Nu au renunțat la proiectul gazoductului South Stream. O posibilă redirecționarea a conductei prin Turcia va face proiectul de doua-trei ori mai scump, făcându-l astfel imposibil din punct de vedere economic, nu doar ineficient. Un astfel de gazoduct există deja - Blue Stream, care trece prin Turcia, și a cărui capacitate de transport nu este ocupată integral", a explicat Dimitrov.

Ce uită să precizeze oficialul bulgar este că varianta construirii Blue Stream 2 era varianta inițială agreată de ruși de transport al gazului bulgar în Europa de Sud. South Stream a fost inițial o variantă de rezervă, care s-a transformat într-una favorită, în urma concurenței care s-ar fi creat între TANAP și Blue Stream 2.

Gazprom ar putea înlocui South Stream și cu TANAP

Interesant este însă că, tot ieri, șeful Fondului Național de Securitate Energetică din Rusia, Aleksei Grivach, citat de APA, a anunțat că gigantul rus ar putea utiliza TANAP, în locul South Stream, în vederea furnizării de gaze naturale în sudul Europei.

Potrivit lui Grivach a declarat, noul proiect (TANAP), susținut de Uniunea Europeană, este proiectat pentru a transporta 30 miliarde metri cubi pe an. Cu toate acestea, Azerbaidjanul nu poate furniza decât 15 miliarde de metri cubi, deci Gazprom va putea contracta capacitatea de transport suplimentară.

CEO-ul gigantului rus Gazprom, Alexei Miller, a confirmat luni că proiectul de 40 de mld $, al construirii gazoductului South Stream este unul "mort", după ce președintele Vladimir Putin dăduse de înțeles același lucru, în aceeași zi, în cadrul unei întâlniri la Ankara cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan.

"Proiectul a fost închis. Asta e", a declarat Miller reporterilor turci.

Potrivit Novinite, Rusia și Turcia au semnat deja un memorandum privind construcția unui nou gazoduct care să străbată Marea Neagră, menit a înlocui defunctul South Stream.

Noul gazoduct va putea transporta un volum de 63 mld. metri cubi pe an în Turcia, a declarat CEO-ul Gazprom, Alexei Miller.

Potrivit lui Miller, din totalul de 63 mld. mc, Turcia va importa 14 mld., restul volumului de gaze urmând a fi exportat printr-un hub nou construit către Grecia și restul statelor din Europa de Sud.

Miller a mai precizat că Gazprom va înființa o companie care să se ocupe cu construcția gazoductului, companie care ar putea beneficia de participarea mai multor parteneri turci.

"Deja discutăm cu partea turcă posibila sa participare, în cazul în care este interesată. O entitate legală menită a se ocupa de implementarea acestui proiect va fi înființată în Rusia", a explicat Miller.

Președintele rus Vladimir Putin anunțase în cursul aceleiași zile că Rusia a decis să majoreze cu 3 mld de mc pe an exportul de gaze în Turcia, cară care ar urma să beneficieze și de o reducere cu 6% a prețului gazelor importate.

Putin: CE, responsabilă pentru eșecul South Stream, ar tb să despăgubească Bulgaria

"Luând în calcul faptul că până în prezent n-am primit permisiunea Bulgariei de a continua construirea gazoductului South Stream, credem că în actualele condiții Rusia nu poate continua realizarea acestui proiect", declarase Putin, în cadrul unei conferințe comune susținute împreună cu omologul său turc la Ankara.

Până în prezent, Kremlinul a susținut proiectul South Stream, care, deși extrem de scump, ar fi asigurat o rută de transport al gazului rus către Europa, rută care ar fi ocolit Ucraina.

"Nu înțelegeți că este ridicol di partea noastră să pompăm sute de milioane de dolari într-un proiect menit să străbată întreaga Mare Neagră și care să iasă la suprafață la malul Bulgariei?", a întrebat Putin.

Putin a dat vina pe Comisia Europeană pentru eșecul proiectului, susținând că aceasta a "încurajat" Bulgaria să blocheze proiectul și sugerând chiar ca Bruxelles-ul să despăgubească Sofia pentru beneficiile pierdute în urma neconstruirii gazoductului.

"Credem că poziția adoptată de Comisia Europeană nu este una constructivă. În loc să susțină acest proiect, CE creează obstacole în calea sa", a afirmat Putin, citat de EUBusiness.

"Aceasta este alegerea prietenilor noștri europeni!"

"Dacă Europa nu vrea construirea gazoductului, înseamnă că acesta nu va fi construit", a declarat președintele rus, adăugând că Rusia ar putea furniza gaze pe alte piețe, inclusiv gaz natural lichefiat în Asia.

Putin a mai precizat că Rusia va putea reduce volumul de gaz exportat în Europa.

"Ne vom orienta resursele noastre energetice către alte regiuni ale lumii. Iar Europa nu va mai primi același volum de gaze rusești", a mai amenințat Putin.

"Însă aceasta este alegerea prietenilor noștri europeni", a concluzionat președintele rus.

Preşedintele Traian Băsescu a solicitat, marţi, în şedinţa CSAT, Guvernului să gândească, elaboreze şi să legifereze o strategie prin care tranzitul gazelor naturale care vor fi exploatate în Marea Neagră să se facă prin Transgaz, iar gazele extrase din Marea Neagră să asigure în principal necesarul de consum al României şi al Republicii Moldova, doar surplusul urmând să fie utilizat pentru export. Asta în condițiile în care, în iulie, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva României din cauza unor bariere „nejustificate“ în calea exporturilor de gaze, producătorii din România fiind obligaţi să acorde prioritate vânzărilor pe piaţa internă.

"(...) membrii Consiliului au analizat şi aprobat orientările strategice ale României în planul dezvoltării infrastructurii energetice, în contextul evoluţiilor europene în domeniu. S-a apreciat că scenariile privind implicarea ţării noastre în proiecte de infrastructură energetică trebuie să aibă în vedere, dincolo de raţiuni comerciale, dimensiunea strategică şi contribuţia la asigurarea securităţii energetice naţionale şi regionale. Cu acest prilej, preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a solicitat Guvernului României să gândească şi să legifereze o strategie prin care tranzitul gazelor naturale care vor fi exploatate în Marea Neagră să se facă prin Transgaz, iar gazul natural din Marea Neagră să asigure în principal necesarul de consum al României şi al Republicii Moldova, iar surplusul să fie utilizat pentru export", se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale, emis după ședința CSAT.

Pe de altă parte, pe 23 octombrie, premierul Victor Ponta a declarat că statul este dispus să cedeze controlul asupra operatorului sistemului național de transport de gaze naturale Transgaz în scopul atragerii de resurse financiare pentru investiții. Ponta a spus, la sediul Transgaz Mediaş, că Guvernul nu trebuie să rămână cu pachetul majoritar de 58% din acţiunile Transgaz, putând să îşi reducă participarea, astfel încât să fie atraşi noi investitori privaţi care să permită companiei să se dezvolte.

În februarie, directorul general al Transgaz, Petru Văduva, declara că Transgaz are programe de investiţii în valoare de 860 milioane euro pentru conectarea resurselor de gaze din Marea Neagră la sistemul de transport al gazelor, în condițiile în care perimetrele de gaze din Marea Neagră trebuie legate de pieţele externe.

Nicolescu spunea că există acord semnat

În mai, companiile OMV Petrom, Exxon şi Transgaz Mediaş au semnat un acord prin care gazele care vor fi produse în Marea Neagră vor fi preluate în sistemul naţional de transport al gazelor. "Statul nu are niciun fel de obligaţie în acest acord. Este un lucru de normalitate ca gazul produs în Marea Neagră să intre în sistemul românesc de transport al gazului, la fel cum Transgaz este normal să fie pregătit pentru acel moment. Acordul este confidenţial", a declarat atunci ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

Declarația a fost făcută după apariția unor zvonuri cu privire la posibilitatea ca austriecii de la OMV, compania-mamă a OM Petrom, să livreze gazele naturale extrase din Marea Neagră prin gazoductul South Stream dezvoltat de rușii de la Gazprom, proiect la care cele două companii cooperează strâns.

Însă pe de altă parte, într-un referat referitor la negocierea de către Transgaz a unor acorduri de cooperare cu concesionarii perimetrelor de gaze naturale din Marea Neagră, în primul rând OMV Petrom și ExxonMobil, discutat în AGA Transgaz din iulie, se sublinia lipsa unei infrastructuri de transport care să permită preluarea gazelor care vor fi extrase din Marea Neagră în sistemul național de transport și se atrăgea atenția că producătorii ar putea alege soluții de transport care să "sară din schemă" Transgaz, spre prejudiciul României.

E nevoie de investiții foarte mari

"În aceste condiții, este deosebit de importantă dezvoltarea rapidă a unei infrastructuri adecvate pentru transportul producției de gaze naturale din Marea Neagră, deoarece în lipsa acestei infrastructuri există riscul evaluării de către concesionari a unor soluții alternative de transport gaze defavorabile Transgaz și României", se arăta în referatul adoptat în AGA Transgaz din iulie.

Transgaz a bugetat pentru 2013-2017 investiţii totale de 1,72 miliarde de lei (390 milioane euro), din care 732,7 milioane de lei în conducte, însă compania arăta că este vorba de un plan minim de investiții, care va fi ajustat odată cu clarificarea nevoilor viitoare ale unor proiecte importante, cum ar fi exploatarea şi transportul zăcămintelor semnificative de gaze naturale descoperite în Marea Neagră şi gazele de şist din zona Dobrogei şi Bârlad.

ExxonMobil Exploration and Production Romania, din grupul american ExxonMobil, şi OMV Petrom, din grupul austriac OMV, au început în iulie forajul în apa de mare adâncime a blocului Neptun din Marea Neagră, unde cele două companii au descoperit gaze în 2012.

ExxonMobil Exploration and Production Romania şi OMV Petrom deţin fiecare 50% din sectorul de apă adâncă a blocului Neptun. Cele două companii au anunţat în februarie 2012 că au făcut o descoperire semnificativă de gaze în urma forării sondei Domino-1, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi. Reprezentnaţii OMV Petrom au spus de mai multe ori că extracţia de gaze în Marea Neagră este preconizată pentru sfârşitul deceniului.

Băsescu - amenințător

Luna trecută, preşedintele Traian Băsescu declara, după Consiliul European, că "niciun gram, niciun metru cub de gaz românesc" nu va tranzita proiectul South Stream, care va trece prin Bulgaria, precizând că exporturile româneşti de gaze se vor face prin Transgaz.

"Anul trecut s-a descoperit un mare zăcământ de gaze în Marea Neagră, în perimetrul Domino, iar zilele acestea s-a descoperit al doilea mare zăcământ tot în Marea Neagră de către Exxon. În condiţiile în care obiectivul nostru este asigurarea sută la sută a resurselor de gaze necesare economiei româneşti şi Republicii Moldova, ce priorităţi urmează să gândim, în funcţie şi de descoperirile viitoare din Marea Neagră dar şi tereste, sistemul de a putea vinde gaze, cu o singură condiţie, pe care am subliniat-o şi în discuţiile cu domnul Rois (preşedintele OMV - n.r.), de acum două săptămâni, şi în discuţiile cu ambasadorul austriac care a venit la acreditare săptămâna trecută: niciun un gram, niciun metru cub de gaz româneasc nu va tranzita South Stream-ul proiectat şi care ar trebui să meargă prin Bulgaria. Orice metru cub de gaze româneşti către export se va face prin Transgaz".

Cu o lună înainte, Băsescu spunea că, potrivit relatărilor presei, OMV Austria pare a lansa politici care nu sunt în favoarea statului român, el avertizând că această companie va fi partener al României atât timp cât interesul ţării noastre ”este servit cu prioritate”.

”Sunt foarte multe informaţii de presă în care OMV Austria pare a lansa politici care nu sunt în favoarea statului român. O spun deschis, direct, că vor fi partenerii noştri atât timp cât interesul naţional al României este servit cu prioritate”, a afirmat Traian Băsescu. El a făcut aceste declaraţii după ce a vizitat platforma maritimă Ocean Endeavor, unde companiile ExxonMobil şi OMV Petrom fac foraje de explorare pentru zăcămintele de gaze natural. Şeful statului a fost aşteptat de managerii ExxonMobil şi OMV Petrom.

Bruxelles-ul acuză existența unor bariere la export

În iulie, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva României din cauza unor bariere „nejustificate“ în calea exporturilor de gaze, potrivit unui comunicat al instituţiei, în care se arată că Bucureştiul are la dispoziţie două luni pentru reglementarea situaţiei, pentru a evita o trimitere în faţa Europene de Justiţie.

„Întrucât producătorii din România sunt obligaţi să acorde prioritate vânzărilor pe piaţa internă, iar tranzacţiile cu gaze trebuie supuse unor controale prealabile şi aprobării, Comisia consideră că cadrul juridic actual din România creează bariere nejustificate în calea exporturilor de gaze din România şi solicită eliminarea acestor bariere“, se arată în comunicatul Executivului comunitar.

Comisia consideră că, prin crearea de bariere în calea liberei circulaţii a mărfurilor în cadrul pieţei interne, România îşi încalcă obligaţiile prevăzute la articolele 35 şi 36 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi la articolul 40 litera (c) din Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale.

Din punct de vedere tehnic, România poate exporta în prezent gaze naturale prin conductele Arad-Szeged și Iași-Ungheni, însă doar în cantități extrem de mici.

Autoritățile de la București se opun

În august, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, declara că există o "divergenţă majoră" cu DG Enterprise a Comisiei Europene referitoare la o "presupusă interdicţie" privind exportul de gaze naturale din România.

"Am cerut implicarea Direcţiei Generale Energie în soluţionarea acestui diferend, fapt care a fost acceptat. Am informat că, până la soluţionarea acestei situaţii, statul român îşi rezervă dreptul de a amâna aplicarea calendarului de liberalizare a gazului natural pentru populaţie. Legislaţia românească actuală prevede obligativitatea ca producătorii de gaze naturale să livreze cu prioritate gaze produse intern pentru populaţie şi noi considerăm că acest lucru este perfect legal din punct de vedere al legislaţiei comunitare. Direcţia Generală Întreprinderi (DG Enterprise) doreşte să eliminăm această prevedere, dar noi nu vrem", declara Răzvan Nicolescu.

Luni, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a anunțat că a cerut Departamentului de Energie amânarea cu un an, prin ordonanță de urgență, a liberalizării prețurilor la gaze naturale pentru centralele producătoare de energie termică, arătând că, în caz contrar, dacă CET-urile nu vor rămâne în categoria consumatorilor reglementați și vor fi nevoite să-și achiziționeze gazele necesare de pe piața liberă, unde prețurile sunt mai mari, există riscul scumpirii gigacaloriei pentru populația racordată la sistemele de încălzire centrală.

În replică, Departamentul pentru Energie a spus că, pentru luarea unei astfel de decizii, este nevoie de aprobarea prealabilă a Comisiei Europene.

Fără obligații de import

În 2012, potrivit economica.net, reprezentanţii companiei petroliere OMV Petrom s-au angajat în faţa Guvernului României să nu exporte gaze naturale din producţia proprie, după ce preţul gazului va fi liberalizat.

Promisiunea oficialilor companiei petroliere a fost făcută în discuţiile dintre cele două părţi care au avut drept rezultat anularea obligaţiei anterioare a OMV Petrom să importe gaze naturale pentru producţia de electricitate a propriei centrale electrice de la Brazi.

Pentru a nu fi considerată măsură discriminatorie, acea măsură a fost aplicată tuturor producătorilor de gaze care au centrale proprii, astfel că de ea beneficiază şi Romgaz, care deţine termocentrala Iernut.

OMV Petrom și Romgaz asigură cumulat peste 97% din producția internă de gaze naturale a României.

Ungaria a decis să ignore avertismentele Comisiei Europene și să adopte luni un amendament la legea achizițiilor publice, prin care va fi facilitată construcția gazoductului South Stream de către Gazprom pe teritoriul său.

Amendamentul vizează modificarea normelor naționale privind achizițiile publice pentru conducte și a provocat reacții dure din partea Bruxelles-ului și opoziției, care acuză guvernul de la Budapesta de orientare pro-rusă, cel puțin pe tema politicii energetice, susține Financial Times.

Oficialii maghiari recunosc faptul că amendamentul a fost conceput pentru a preveni obiecțiile juridice ale Bruxelles-ului la construcția South Stream, proiect descris de parlamentarii opoziției drept parte integrală a "imperiului energetic rus".

Budapesta a răspuns marți și avertismentelor Comisiei Europene, potrivit căreia criteriile de atribuire a contractelor de construire a conductei trebuie să fie făcute publice. Potrivit executivului de la Budapesta, criteriile vor fi publicate "în timp util", iar obiecțiile ridicate vor fi soluționate la timp.

Bruxelles-ul a lansat deja o acțiune în justiție împotriva guvernului bulgar pentru presupuse încălcări ale legislației privind achizițiile în faza de construcție a proiectului. Totodată, Comisia Europeană susține că South Stream încalcă legislația europeană din domeniul energetic (m,ai exact pachetul trei pentru energie), în sensul că Gazprom ar deține peste 50% din acțiunile companiei care va opera gazoductul, dar va avea și monopol asupra aprovizionării cu gaz a gazoductului.

Ungaria este una dintre cele patru state membre ale UE care ar urma să fie tranzitate de gazoductul South Stream, care are scopul de a ocoli Ucraina prin Marea Neagră și a nu mai permite Kiev-ului șantajarea Gazprom cu perturbarea livrărilor de gaze naturale către Europa în absența unui preț preferențial pentru gazul achiziționat de la gigantul rus.

Analiști occidentali: Ungaria, pe orbita energetică a Rusiei

Criticii proiectului, inclusiv oficiali americani, susțin că, prin susținerea acestui proiect, politica energetică a Ungariei se situează pe orbita celei a Rusiei. Budapesta a semnat în septembrie un acord de aprovizionare suplimentară cu gaz în vederea constituirii rezervelor de iarnă cu Gazprom și la numai câteva zile a stopat alimentarea cu gaz a Ucrainei. La începutul acestui an, guvernul ungar a convenit asupra unui acord de € 10 miliarde în fonduri cu Kremlin-ul în vederea renovării unei centrale nucleare la Paks. Între timp, guvernul lui Viktor Orban continuă să pună sub semnul întrebării sancțiunile impuse de UE împotriva Rusiei.

Analiștii citați de Financial Times susțin că unele schimbări recente în domeniul politicii energetice au sens, dar, că, analizate împreună, ele devin discutabile.

"Țările mici beneficiază de pe urma tranzitării conductelor pe teritoriul lor național și, pentru multe dintre aceste țări, acesta este un beneficiu gratuit", a declarat Andrej Nosko, analist ungar, care a remarcat faptul că guvernele anterioare, de asemenea, au sprijinit construirea conductei.

Opoziția: Favoare făcută Moscovei

Deputații din opoziție au atacat politica de apropiere energetică de Rusia și au acuzat că amendamentul adoptat este "o favoare specială" făcută Moscovei.

"South Stream ar fi un lucru bun pentru Ungaria în cazul în care s-ar fi realizat diversificarea surselor de alimentare cu gaze naturale, dar tot gazul vine din Rusia, asa ca nu exista nici un beneficiu", a declarat Bernadett Szel, un parlamentar din opoziție.

Potrivit guvernanților maghiari, singurele obiecții rămase din partea Comisiei Eurpopene vizează nu construcția, ci funcționarea acesteia. Ministerul de externe ungar și-a exprimat speranța că South Stream va îmbunătăți securitatea energetică a Europei centrale și a anunțat că, în opinia sa, proiectul ar trebui să respecte cu al treilea pachet energetic al UE.

Acțiunile operatorului național de transport de gaze naturale Transgaz (TGN) s-au apreciat, joi, cu 3,09%, iar indicele companiilor energetice, BET-NG, a cunoscut cea mai mare apreciere dintre indicii Bursei de Valori București (BVB), de 1,68%, după ce premierul Victor Ponta a declarat că statul este dispus să cedeze controlul asupra companiei în scopul atragerii de resurse financiare pentru investiții.

Premierul Victor Ponta a declarat, joi, la sediul Transgaz Mediaş, că Guvernul nu trebuie să rămână cu pachetul majoritar de 58% din acţiunile companiei, putând să îşi reducă participarea, astfel încât să fie atraşi noi investitori privaţi care să permită companiei să se dezvolte.

Ponta a participat, la Transgaz Mediaş, judeţul Sibiu, la evenimentele desfăşurate cu ocazia împlinirii a o sută de ani de transport al gazelor pe teritoriul României.

"Ca acţionar majoritar, nu pot decât să vă spun să continuaţi să fiţi o societate care să funcţioneze după cele mai înalte standarde de competitivitate, de performanţă, să investiţi, să vă dezvoltaţi, să înţelegeţi că Europa înseamnă oportunităţi, dar înseamnă şi foarte mare competiţie. Vă spun că ne vom comporta ca orice acţionar privat şi anume: aşteptăm performanţă, aşteptăm profituri dacă se poate, nu ne lăcomim, nu vrem imediat profiturile să le încasăm, atâta timp cât dumneavoastră reinvestiţi şi în felul ăsta consolidaţi compania, şi nu veţi avea niciodată, cum nici nu aţi avut până acum, vă garantăm, niciun fel de influenţă politică şi faceţi tot ce puteţi să scoateţi de tot politica din conducerea companiei, e valabil şi pentru vecinii de la Romgaz", a spus premierul, citat de Mediafax.

Piața a reacționat pozitiv

El a afirmat că ar fi de acord cu micşorarea pachetului de acţiuni pe care îl deţine Guvernul la Transgaz în vederea atragerii de investitori care să permită dezvoltarea companiei.

"Dacă va fi bine pentru companie, în viitor, să vă dezvoltaţi, nu cred că Guvernul României trebuie să rămână cu 58%, poate să-şi reducă participaţia, putem să atragem noi investitori privaţi care să vă permită să vă dezvoltaţi în continuare. Până la urmă sunt multe guverne care deţin pachete minoritare la companii, acele companii se dezvoltă foarte bine, cu management performant, cu toate standardele pe care le aplică o companie transparentă şi performantă în Europa anului 2014", a spus premierul.

Guvernul deţine 58,51% din acţiunile Transgaz, restul acţiunilor fiind deţinute de persoane fizice şi juridice atât din România, cât şi din străinătate.

Acțiunile Transgaz listate la BVB au încheiat ședința de tranzacționare de joi în creștere cu 3,09%, iar iar indicele companiilor energetice, BET-NG, a cunoscut cea mai mare apreciere dintre indicii Bursei de Valori București (BVB), de 1,68%. Titlurile producătorului de gaze naturale controlat de statul român, Romgaz, s-au apreciat cu 2,92%, iar cele ale operatorului de transport din sistemul energetic național, Transelectrica – cu 2,31%.

Riscă să piardă Marea Neagră

În februarie, directorul general al Transgaz, Petru Văduva, declara că Transgaz are programe de investiţii în valoare de 860 milioane euro pentru conectarea resurselor de gaze din Marea Neagră la sistemul de transport al gazelor, în condițiile în care perimetrele de gaze din Marea Neagră trebuie legate de pieţele externe.

În mai, companiile OMV Petrom, Exxon şi Transgaz Mediaş au semnat un acord prin care gazele care vor fi produse în Marea Neagră vor fi preluate în sistemul naţional de transport al gazelor. "Statul nu are niciun fel de obligaţie în acest acord. Este un lucru de normalitate ca gazul produs în Marea Neagră să intre în sistemul românesc de transport al gazului, la fel cum Transgaz este normal să fie pregătit pentru acel moment. Acordul este confidenţial", a declarat atunci ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

Declarația a fost făcută după apariția unor zvonuri cu privire la posibilitatea ca austriecii de la OMV, compania-mamă a Petrom, să livreze gazele naturale extrase din Marea Neagră prin gazoductul South Stream dezvoltat de rușii de la Gazprom, proiect la care cele două companii cooperează strâns.

Însă pe de altă parte, într-un referat referitor la negocierea de către Transgaz a unor acorduri de cooperare cu concesionarii perimetrelor de gaze naturale din Marea Neagră, în primul rând OMV Petrom și ExxonMobil, discutat în AGA Transgaz din iulie, se sublinia lipsa unei infrastructuri de transport care să permită preluarea gazelor care vor fi extrase din Marea Neagră în sistemul național de transport și se atrăgea atenția că producătorii ar putea alege soluții de transport care să "sară din schemă" Transgaz, spre prejudiciul României.

"În aceste condiții, este deosebit de importantă dezvoltarea rapidă a unei infrastructuri adecvate pentru transportul producției de gaze naturale din Marea Neagră, deoarece în lipsa acestei infrastructuri există riscul evaluării de către concesionari a unor soluții alternative de transport gaze defavorabile Transgaz și României", se arăta în referatul adoptat în AGA Transgaz din iulie.

Nevoie mare de bani

Încă din 2013 Transgaz anunța că ia în calcul realizarea unor emisiuni de obligaţiuni sau împrumuturi de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare sau Banca Mondială pentru finanţarea investiţiilor, întrucât nu reuşeşte să atragă fonduri nerambursabile suficiente.

Transgaz a bugetat pentru 2013-2017 investiţii totale de 1,72 miliarde de lei (390 milioane euro), din care 732,7 milioane de lei în conducte, însă compania arăta că este vorba de un plan minim de investiții, care va fi ajustat odată cu clarificarea nevoilor viitoare ale unor proiecte importante, cum ar fi exploatarea şi transportul zăcămintelor semnificative de gaze naturale descoperite în Marea Neagră şi gazele de şist din zona Dobrogei şi Bârlad.

ExxonMobil Exploration and Production Romania, din grupul american ExxonMobil, şi OMV Petrom, din grupul austriac OMV, au început în iulie forajul în apa de mare adâncime a blocului Neptun din Marea Neagră, unde cele două companii au descoperit gaze în 2012.

ExxonMobil Exploration and Production Romania şi OMV Petrom deţin fiecare 50% din sectorul de apă adâncă a blocului Neptun. Cele două companii au anunţat în februarie 2012 că au făcut o descoperire semnificativă de gaze în urma forării sondei Domino-1, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi. Reprezentnaţii OMV Petrom au spus de mai multe ori că extracţia de gaze în Marea Neagră este preconizată pentru sfârşitul deceniului.

Câți bani s-ar mai putea obține din privatizări

România ar obţine 8,4 miliarde euro din vânzarea acţiunilor deţinute la cele mai importante companii de stat, acoperind, astfel, 6,3% din datoria publică, potrivit unui studiu realizat de Institutul de cercetare Economica din Austria.

Vânzarea de titluri la companiile de stat listate pe bursă ar aduce 4,6 miliarde de euro, conform sursei citate, care ia în calcul Romgaz, OMV Petrom, Nuclearelectrica, Transgaz, Rompetrol, Transelectrica, Conpet şi Oil Terminal.

În plus, potenţiala privatizare a companiilor nelistate Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Electrica Furnizare şi Societatea Naţională a Sării va aduce României venituri de 3,8 miliarde de euro.

Dacă statul român şi-ar păstra o participaţie de 25% la aceste companii, acolo unde există această posibilitate, veniturile din privatizare ar însuma 5 miliarde de euro.

Actualul director financiar al OMV, David Davies, îl va înlocui pe Gerhard Roiss în funcția de CEO al grupului austriac de anul viitor, ar fi decis, marți, Consiliul de Supraveghere al companiei, într-o ședință care a început la 10 ora României, scrie presa austriacă.

La aceeași ședință s-ar fi decis rezilierea înainte de termen a contractului de mandat al lui Hans-Peter Floren, șeful diviziei de gaze și electricitate a OMV, scrie publicația austriacă Kurier.

David Charles Davies este un britanic vorbitor de germană născut în 1955 la Liverpool, unde a și studiat economia. La începutul anilor ’80 a fost contabil pentru PriceWaterhouseCoopers în Milano, iar ulterior a lucrat mai mulți ani pentru multinaționala britanică BOC Group Plc.

În anii ’90, Davies a lucrat pentru Burger King în Miami, dar și pentru Walt Disney Company. Davies ocupă poziția de director financiar la OMV din 2002, unde a venit de la Morgan Crucible. Davies este căsătorit și are 3 copii.

Comitetul de întreprindere al angajaților grupului austriac OMV, care are 5 reprezentanți în rândul celor 15 membri ai Consiliului de Supraveghere al companiei, a cerut, luni, acționarilor grupului să ia măsuri pentru a pune capăt disputelor și conflictelor la nivelul top-managementului companiei.

"Schimbarea condițiilor de piață face imperativă reevaluarea strategiei și a riscurilor legate de aceasta. Conflictele de la nivelul board-ului executiv au făcut ca munca constructivă să fie din ce în ce mai dificilă. În opinia noastră, prelungirea acestei situații va cauza companiei prejudicii severe și de durată, punându-ne în pericol locurile de muncă", se afirmă în scrisoarea către acționari a comitetului de întreprindere al salariaților OMV.

La rândul său, ministrul austriac de Finanțe, Hans Georg Schelling, și-a declarat neplăcerea vis a vis de faptul că disputele din sânul managementului OMV, cea mai mare companie austriacă după vânzări, au ajuns să fie făcute publice prin intermediul presei.

Presa austriacă scrie de câteva zile că CEO-ului OMV Gerhard Roiss i-ar putea fi scurtat mandatul la ședința Consiliului de Supraveghere al companiei de marți. Anul trecut, lui Roiss i-a fost prelungit mandatul până în martie 2017, însă de atunci profitul operațional al OMV s-a înjumătățit în al doilea trimestru al acestui an, după ce criza din Libia a obligat compania să majoreze producția la zăcămintele situate în jurisdicții cu costuri mari de operare, cum ar fi Norvegia.

În plus, divizia de gaze naturale și electricitate a OMV nu a performat conform așteptărilor, iar presa austriacă scrie că planurile lui Roiss au dus la fricțiuni cu șeful acestei divizii, germanul Hans-Peter Floren. În 2013, divizia respectivă a contribut cu doar 1 milion de euro la profitul operațional total al OMV, cifrat la 2,7 miliarde euro.

"Pe de o parte, problemele OMV se datorează evoluțiilor din piață, însă sunt de asemenea problemei la nivelul atmosferei din companie și a cooperării de la nivelul managementului", a declarat o sursă apropiată situației, citată de Reuters.

O altă sursă vorbea despre un conflict de putere între Roiss și Floren, numindu-i pe cei doi "masculi Alpha". O a doua sursă a declarat că acționarii principali ai OMV, respectiv holdingul austriac de stat OIAG, prin care statul austriac deține 32% din acțiunile OMV, precum și fondului suveran de investiții al emiratului arab Abu Dhabi, International Petroleum Investment Co (IPIC), care controlează un sfert din acțiunile OMV, au cerut în mod repetat ca Roiss și Floren să facă pace.

Reuters scrie că încă de la începutul anului ar fi aflat de la o sursă nenominalizată că arabii de la IPIC ar fi fost nemulțumiți de Gerhard Roiss și ar fi cerut înlocuirea sa din postul de CEO cu o persoană care să nu fie de origine austriacă.

În plus, potrivit Wiener Zeitung, citată de Wirtschaftsblatt, ar putea fi demis și Rudolf Kemler, șeful holdingului austriac de stat OIAG prin care statul austriac deține 32% din acțiunile OMV, ca parte a unui proces de reformare al OIAG avut în vedere de guvernul austriac.

Comitetul de întreprindere al angajaților grupului austriac OMV, care are 5 reprezentanți în rândul celor 15 membri ai Consiliului de Supraveghere al companiei, cere acționarilor grupului să ia măsuri, la o ședință crucială a Consiliului care va avea loc marți, pentru a pune capăt disputelor și conflictelor la nivelul top-managementului companiei, dispute care s-ar putea sfârși cu plecarea prematură din funcție a actualului CEO, Gerhard Roiss.

Într-o scrisoare adresată reprezentanților acționarilor companiei și citată de Reuters, președintele comitetului de întreprindere al salariaților OMV, Martin Rossmann, a sugerat că disputele asupra strategiei de dezvoltare a grupului au indus paralizie la nivelul managementului grupului austriac, al cărui profit operațional s-a înjumătățit în al doilea trimestru al acestui an.

"Capacitatea board-ului executiv de a acționa trebuie reinstaurată în mod consistent, chiar dacă, în acest scop, la ședința extraordinară a Consiliului de Supraveghere vor trebui luate măsuri adecvate cu privire la componența board-ului. Dezbinarea din cadrul board-ului executiv a devenit vizibilă pentru toți angajații OMV", scrie Rossmann în scrisoare.

Comitetul de întreprindere al angajaților OMV are 5 reprezentanți în Consiliul de Supraveghere al companiei, format din 15 membri.

Ar putea pleca și Roiss, și Floren

Surse apropiate OMV le-au povestit celor de la Reuters despre conflicte dintre CEO-ul Roiss și șeful diviziei de gaze și electricitate a grupului, Hans-Peter Floren, pe marginea strategiei de dezvoltare a OMV. Divixia lui Floren a contribuit cu doar 1 milion de euro la profitul operațional de 2,7 miliarde euro al OMV de anul trecut.

La ședința de marți vor participa reprezentanții holdingului austriac de stat OIAG, prin care statul austriac deține 32% din acțiunile OMV, precum și cei ai fondului suveran de investiții al emiratului arab Abu Dhabi, International Petroleum Investment Co (IPIC), care controlează 25% din capitalul grupului austriac.

Ziarul austriac Die Presse a scris săptămâna trecută, citând surse apropiate Consiliului de Supraveghere, că atât contractul lui Roiss, cât și cel al lui Floren ar putea fi reziliate înainte ca cei doi să-și termine mandatele de manageri.

De la numirea lui Gerhard Roiss în funcția de CEO, în 2011, OMV s-a lansat într-o strategie de concentrare pe proiecte de explorare de noi zăcăminte de hidrocarburi, scopul fiind reducerea dependenței de business-ul de rafinare și marketing, afectat de marje de profit infime, adesea negative. Această strategie nu a putut însă opri scăderea semnificativă a profitului și a prețului acțiunilor OMV, titlurile grupului austriac depreciindu-se cu o treime de la începutul anului.

Salariații spun că se tem pentru joburile lor

"Schimbarea condițiilor de piață face imperativă reevaluarea strategiei și a riscurilor legate de aceasta. Conflictele de la nivelul board-ului executiv au făcut ca munca constructivă să fie din ce în ce mai dificilă. În opinia noastră, prelungirea acestei situații va cauza companiei prejudicii severe și de durată, punându-ne în pericol locurile de muncă", se afirmă în scrisoarea către acționari a comitetului de întreprindere al salariaților OMV.

La rândul său, ministrul austriac de Finanțe, Hans Georg Schelling, și-a declarat neplăcerea vis a vis de faptul că disputele din sânul managementului OMV, cea mai mare companie austriacă după vânzări, au ajuns să fie făcute publice prin intermediul presei. OMV a refuzat să comenteze pe marginea scrisorii comitetului de întreprindere al salariaților.

Scăderea profitului operațional a dus la agitarea apelor la nivelul acționariatului și al managementului austriecilor de la OMV, compania-mamă a OMV Petrom, astfel încât directorul general al companiei, Gerrhard Roiss, ar putea fi forțat să-și încheie mandatul înainte de termen, inclusiv la presiunile fondului suveran de investiții al emiratului arab Abu Dhabi, International Petroleum Investment Co (IPIC), care controlează un sfert din acțiunile OMV. Mai mult, ar putea fi demis și Rudolf Kemler, șeful holdingului austriac de stat OIAG prin care statul austriac deține 32% din acțiunile OMV.

Costuri de operare mari și dueluri de orgolii

Presa austriacă, citată de Reuters, scrie că CEO-ului OMV Gerhard Roiss i-ar putea fi scurtat mandatul la ședința Consiliului de Supraveghere al companiei care va avea loc marți. Anul trecut, lui Roiss i-a fost prelungit mandatul până în martie 2017, însă de atunci profitul operațional al OMV s-a înjumătățit în al doilea trimestru al acestui an, după ce criza din Libia a obligat compania să majoreze producția la zăcămintele situate în jurisdicții cu costuri mari de operare, cum ar fi Norvegia.

În august anul trecut, OMV a anunțat că a cumpărat de la Statoil, compania de petrol și gaze controlată de statul norvegian, participații la perimetre cu zăcăminte de hidrocarburi din Marea Nordului în valoare de 2,65 miliarde de dolari.

"Pe de o parte, problemele OMV se datorează evoluțiilor din piață, însă sunt de asemenea problemei la nivelul atmosferei din companie și a cooperării de la nivelul managementului", a declarat o sursă apropiată situației, citată de Reuters.

O altă sursă vorbește despre un conflict de putere între Roiss și Floren, numindu-i pe cei doi "masculi Alpha". O a doua sursă a declarat că acționarii principali ai OMV, respectiv holdingul austriac de stat OIAG, prin care statul austriac deține 32% din acțiunile OMV, precum și fondului suveran de investiții al emiratului arab Abu Dhabi, International Petroleum Investment Co (IPIC), care controlează un sfert din acțiunile OMV, au cerut în mod repetat ca Roiss și Floren să facă pace.

Reuters scrie că încă de la începutul anului ar fi aflat de la o sursă nenominalizată că arabii de la IPIC ar fi fost nemulțumiți de Gerhard Roiss și ar fi cerut înlocuirea sa din postul de CEO cu o persoană care să nu fie de origine austriacă.

Ca la fotbal: să creăm un șoc la echipă

Investitorii ar putea privi în mod pozitiv o astfel de plecare timpurie din managementul companiei, în măsura în care schimbarea ar readuce calmul la OMV, după ce compania s-a aflat în mod negativ în atenția presei în legătură cu situația lui Roiss, care lucrează de 25 de ani la OMV și a devenit CEO în 2011.

"Scurtarea mandatului lui Roiss ar putea fi percepută de către piețe ca o îmbunătățire a situației, în măsura în care circulă atâtea zvonuri despre el", spune un analist. Vineri, cotația acțiunilor OMV a scăzut sub minimul ultimilor doi ani, după ce s-au depreciat cu aproape 33% de la începutul anului.

În plus, potrivit Wiener Zeitung, citată de Wirtschaftsblatt, ar putea fi demis și Rudolf Kemler, șeful holdingului austriac de stat OIAG prin care statul austriac deține 32% din acțiunile OMV, ca parte a unui proces de reformare al OIAG avut în vedere de guvernul austriac.

Potrivit presei austriece, în cazul în care Gerhard Roiss ar pleca din funcția de CEO al OMV înainte de finalul mandatului său, principalul favorit pentru a-i fi succesor este directorul financiar David Davies, un britanic vorbitor de germană care ocup această poziție din 2002.

De asemenea, o sursă austriacă a declarat că există posibilitatea ca, în cazul plecării lui Roiss, șeful diviziei de explorare și producție, Jaap Huijskes, să-și revizuiască decizia de a părăsi board-ul OMV înainte de expirarea mandatului său.

Scăderea profitului operațional a dus la agitarea apelor la nivelul acționariatului și al managementului austriecilor de la OMV, compania-mamă a OMV Petrom, astfel încât directorul general al companiei, Gerrhard Roiss, ar putea fi forțat să-și încheie mandatul înainte de termen, inclusiv la presiunile fondului suveran de investiții al emiratului arab Abu Dhabi, International Petroleum Investment Co (IPIC), care controlează un sfert din acțiunile OMV. Mai mult, ar putea fi demis și Rudolf Kemler, șeful holdingului austriac de stat OIAG prin care statul austriac deține 32% din acțiunile OMV.

Presa austriacă, citată de Reuters, scrie că CEO-ului OMV Gerhard Roiss i-ar putea fi scurtat mandatul la ședința Consiliului de Supraveghere al companiei care va avea loc marți. Anul trecut, lui Roiss i-a fost prelungit mandatul până în martie 2017, însă de atunci profitul operațional al OMV s-a înjumătățit în al doilea trimestru al acestui an, după ce criza din Libia a obligat compania să majoreze producția la zăcămintele situate în jurisdicții cu costuri mari de operare, cum ar fi Norvegia.

În august anul trecut, OMV a anunțat că a cumpărat de la Statoil, compania de petrol și gaze controlată de statul norvegian, participații la perimetre cu zăcăminte de hidrocarburi din Marea Nordului în valoare de 2,65 miliarde de dolari.

În plus, divizia de gaze naturale și electricitate a OMV nu a performat conform așteptărilor, iar presa austriacă scrie că planurile lui Roiss au dus la fricțiuni cu șeful acestei divizii, germanul Hans-Peter Floren. În 2013, divizia respectivă a contribut cu doar 1 milion de euro la profitul operațional total al OMV, cifrat la 2,7 miliarde euro.

Conflicte de orgolii

"Pe de o parte, problemele OMV se datorează evoluțiilor din piață, însă sunt de asemenea problemei la nivelul atmosferei din companie și a cooperării de la nivelul managementului", a declarat o sursă apropiată situației, citată de Reuters.

O altă sursă vorbește despre un conflict de putere între Roiss și Floren, numindu-i pe cei doi "masculi Alpha". O a doua sursă a declarat că acționarii principali ai OMV, respectiv holdingul austriac de stat OIAG, prin care statul austriac deține 32% din acțiunile OMV, precum și fondului suveran de investiții al emiratului arab Abu Dhabi, International Petroleum Investment Co (IPIC), care controlează un sfert din acțiunile OMV, au cerut în mod repetat ca Roiss și Floren să facă pace.

Reuters scrie că încă de la începutul anului ar fi aflat de la o sursă nenominalizată că arabii de la IPIC ar fi fost nemulțumiți de Gerhard Roiss și ar fi cerut înlocuirea sa din postul de CEO cu o persoană care să nu fie de origine austriacă.

Atât OMV, cât și OIAG au refuzat să comenteze.

Relația cu Gazprom

În iunie, Reuters scria că Gazprom poartă discuții pentru a cumpăra o participație de 24,9% din acțiunile OMV, compania-mamă a Petrom, de la fondul suveran de investiții al emiratului Abu Dhabi.

În aceeași lună, Gazprom şi OMV au convenit, la Viena, crearea unei companii mixte care să construiască şi să opereze tronsonul austriac al gazoductului South Stream, în pofida opoziției UE față de acest proiect. Între timp, costurile de construcție a gazoductului au fost revizuite în creștere cu 47%, de la 10 la 14 miliarde euro.

OMV a fost prima companie occidentală care a semnat contracte pe termen lung cu Gazprom pentru cumpărarea de gaze naturale, încă din 1968, de pe vremea Uniunii Sovietice, și este în continuare unul dintre cei mai importanți clienți ai Gazprom.

Actualele acorduri, valabile până în 2027, prevăd livrări de gaze din Siberia către facilitățile de depozitare ale OMV din Baumgarten, Austria. Gazprom are în plan livrarea de gaze către Baumgarten prin gazoductul South Stream. În decembrie 2013, OMV a ajuns la un acord preliminar cu Gazprom în vederea ajustării prețului gazelor rusești, care până atunci se indexau în funcție de evoluția prețului internațional al petrolului. Noua formulă va reflecta mai bine prețurile de pe piața spot a gazelori, ceea ce va avea un efect pozitiv asupra rezultatelor unitații de trading cu gaze a OMV, Econgas, unitate aflată la acel moment pe pierdere.

Schimbarea ar fi percepută pozitiv de piețe

Săptămâna trecută, ziarul austriac Die Presse scria că atât mandatul lui Roiss, cât și cel al lui Floren, ar putea fi scurtate. "Întrebarea este în ce măsură o persoană ca Roiss ar vrea să continua la conducerea OMV după ce toate aceste tensiuni de la nivelul managementului au devenit publice", a declarat o sursă.

Investitorii ar putea privi în mod pozitiv o astfel de plecare timpurie din managementul companiei, în măsura în care schimbarea ar readuce calmul la OMV, după ce compania s-a aflat în mod negativ în atenția presei în legătură cu situația lui Roiss, care lucrează de 25 de ani la OMV și a devenit CEO în 2011.

"Scurtarea mandatului lui Roiss ar putea fi percepută de către piețe ca o îmbunătățire a situației, în măsura în care circulă atâtea zvonuri despre el", spune un analist. Vineri, cotația acțiunilor OMV a scăzut sub minimul ultimilor doi ani, după ce s-au depreciat cu aproape 33% de la începutul anului.

În plus, potrivit Wiener Zeitung, citată de Wirtschaftsblatt, ar putea fi demis și Rudolf Kemler, șeful holdingului austriac de stat OIAG prin care statul austriac deține 32% din acțiunile OMV, ca parte a unui proces de reformare al OIAG avut în vedere de guvernul austriac.

Potrivit presei austriece, în cazul în care Gerhard Roiss ar pleca din funcția de CEO al OMV înainte de finalul mandatului său, principalul favorit pentru a-i fi succesor este directorul financiar David Davies, un britanic vorbitor de germană care ocup această poziție din 2002. De asemenea, o sursă austriacă a declarat că există posibilitatea ca, în cazul plecării lui Roiss, șeful diviziei de explorare și producție, Jaap Huijskes, să-și revizuiască decizia de a părăsi board-ul OMV înainte de expirarea mandatului său.

{jathumbnailoff}

Gigantul rus de stat Gazprom ar putea prelua o parte din acțiunile celui mai mare combinat petrochimic din Serbia, HIP-Petrohemija, controlat de statul sârb, în contul datoriilor pe care Belgradul le are față de Gazprom pentru gazele livrate de ruși și neplătite de sârbi până în prezent. Preluarea ar putea fi făcută prin intermediul companiei petroliere sârbe NIS, controlată de rușii de la Gazprom Neft, brațul petrolier al Gazprom, care deține deja aproape 13% din combinatul petrochimic.

Asta în condițiile în care, în august, Ministerul de Interne al Serbiei a anunțat că va deschide o anchetă privind vânzarea de către statul sârb, în 2008, a companiei NIS către Gazprom Neft la un preț bănuit a fi fost mult subevaluat, într-un moment în care statul sârb avea mare nevoie ca Rusia să-și exercite dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU pentru a evita recunoașterea de către organizația internațională a unei declarații de independență a provinciei Kosovo   

Ministrul de externe al Serbiei, Ivica Dacic, a declarat, în cursul unei vizite efectuate marți la Moscova, că datoriile Serbiei pentru gazele livrate de Gazprom ar putea fi șterse în schimbul preluării de către ruși a unei participații la HIP-Petrohemija, fără să precizeze cât de mare ar fi această participație, respectiv dacă în acest fel Gazprom ar deține controlul asupra companiei.

"Am purtat discuții astăzi și am convenit ca datoriile pentru gaze să fie plătite cu proprietăți ale statului sârb și aici vorbim de HIP-Petrohemija", a declarat Dacic la Moscova, potrivit presei sârbe, citate de businessneweurope.eu.

UE nu ține de cald la iarnă

Datoriile Serbiei față de Gazprom pentru livrările de gaze naturale se ridică la circa 180 de milioane de dolari, din care 148 de milioane pentru importurile din perioadele februarie-martie 2013 și martie-aprilie 2014, plus 34,8 milioane reprezentând datorii istorice pentru livrări de gaze din anii 1995-2001.

Inițial, Gazprom propusese stingerea datoriei istorice a Serbiei aferente livrărilor de gaze din 1995-2001 prin majorarea cu 3 dolari/mia de metri cubi a prețului plătit de sârbi pentru livrările de gaze de anul acesta ale rușilor.

În timpul vizitei la Moscova, ministrul de Externe de la Belgrad a cerut Rusiei să ia în calcul trasee alternative de aprovizionare cu gaze naturale a Serbiei, în condițiile în care livrările de gaze ale Gazprom către Serbia și alte țări est-europene prin intermediul Ucrainei au scăzut în ultima vreme.

În plus, autoritățile de la Belgrad au anunțat că Serbia este hotărâtă să meargă mai departe cu proiectul construcției sectorului sârbesc al gazoductului South Stream, lucrările urmând să înceapă cel mai târziu în noiembrie, în pofida opoziției Uniunii Europene față de acest proiect.

Dependenți de NIS

HIP-Petrohemija este cel mai mare combinat petrochimic din Serbia, cu o capacitate totală de producție de 600.000 de tone pe an. Compania, localizată în Pancevo, își generează circa 80% din veniturile anuale din exporturi, în principal în statele Uniunii Europene.

Statul sârb controlează direct aproape 55% din acțiunile combinatului, alți acționari fiind Fondul de Dezvoltare al Republicii Serbia, tot instituție de stat, cu 13,63% din titluri, monopolul sârb de stat în transportul, distribuția și tradingul de gaze naturale Srbijagas Novi Sad (13,38%), distribuitorul de stat regional de energie electrică Elektrovojvodina (4,87%) și municipalitatea din Pancevo (0,51%).

Compania petrolieră Naftna Industrija Srbije (NIS), care a aparținut statului sârb și acum este controlată de Gazprom Neft, divizia petrolieră a Gazprom, deține 12,72% din acțiunile HIP-Petrohemija. NIS, care are operațiuni și în România, este cel mai mare furnizor de țiței al combinatului. În plus, HIP-Petrohemija este total dependentă de rafinăria NIS Gazprom Neft de la Pancevo.

În timpul crizei financiare globale, combinatul a fost nevoit să-și întrerupă producția și și-a reluat-o doar după ce a primit sprijin financiar de la bugetul de stat al Serbiei și a ajuns la un acord cu NIS Gazprom Neft pentru restructurarea datoriilor neplătite pentru țițeiul livrat. În 2011, HIP-Petrohemija a semnat un acord strategic de cooperare cu NIS.

La începutul acestui an, ministrul Energiei de la Belgrad, Zorana, Mihajlovic, declara că statul sârb caută un investitor strategic care să intre în parteneriat cu combinatul, în vederea efectuării unor investiții pe termen lung necesare pentru dezvoltarea acestuia estimate la circa 200 de milioane de euro, ministrul precizând că, la acea dată, cei de la NIS nu erau interesați de acest parteneriat.

Cedare "cu cântec" către ruși

Pe de altă parte, în august, Ministerul de Interne al Serbiei a anunțat că va deschide o anchetă privind vânzarea de către statul sârb, în 2008, a companiei NIS către rușii de la Gazprom Neft.

La acea dată, multe voci politice din Serbia acuzau că prețul de vânzare a companiei a fost mult subevaluat, într-un moment în care statul sârb avea mare nevoie ca Rusia să-și exercite dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU, pentru a evita recunoașterea de către organizația internațională a unei declarații de independență a provinciei Kosovo.

Gazprom Neft a cumpărat o participație de 51% la NIS în 2008, contractul fiind parafat când la guvernare se afla Partidul Democrat din Serbia, actualmente în opoziție. Monopolul sârb de petrol și gaze a fost vândut contra sumei de 400 de milioane de euro, în condițiile în care compania deținea, la acea dată, un capital de aproape 1 miliard de euro. Pe baza aceluiași acord între Moscova și Belgrad, sârbii le-au vândut tot atunci rușilor și 51% din acțiunile unei companii locale de gaze, însărcinate cu construirea sectorul sârb al gazoductului South Stream.

"O echipă specială de investigații va examina toate faptele și circumstanțele privind vânzarea NIS", a anunțat Ministerul de Interne de la Belgrad.

Ministrul rus al Energiei, Aleksandr Novak, a avertizat Europa că Gazprom îi va tăia gazele dacă nu încetează cu practica revânzării de gaze importate din Rusia către Ucraina, prin inversarea fluxului în conducte. Declarația a fost făcută într-un interviu publicat vineri în presa germană, în aceeaşi zi în care vor fi reluate discuţiile dintre Moscova, Kiev şi Uniunea Europeană.

"Contractele în vigoare nu prevăd exportul către o parte terţă. Sperăm că partenerii noştri europeni vor respecta acordurile pe care le-am încheiat. Doar acest lucru poate garanta continuarea livrărilor pentru consumatorii europeni ", a declarat ministrul într-un interviu acordat cotidianului german de afaceri Handelsblatt, preluat de Reuters.

Alte state care aprovizionează Ucraina reexportând în flux gaze primite din Rusia prin inversarea fluxului prin conducte sunt Polonia, Slovacia și Germania.

Aceste declaraţii au loc în timp ce negocierile dintre ruşi, ucraineni şi europeni pe tema livrărilor de gaz rusesc urmează să se reia în aceeaşi zi la Berlin. Aceste discuţii trilaterale urmăresc rezolvarea contenciosului între Kiev şi Moscova pe tema gazelor şi garantarea livrărilor către UE, care depinde în proporţie de 30 la sută de Rusia pentru aprovizionarea cu gaz, dintre care jumătate tranzitează Ucraina.

Ucraina nu mai primește gaze rusești din iunie

Rusia a întrerupt la jumătatea lui iunie livrările de gaz către Ucraina, care a refuzat creşterea preţului impus de gigantul Gazprom în contextul crizei dintre Kiev şi Moscova, şi care a acumulat, potrivit Rusiei, o datorie de 5,3 miliarde de dolari.

"Suntem pregătiţi să nu cerem această plată imediat. Grupul ucrainean Naftogaz trebuie să plătească imediat două miliarde de dolari, apoi putem restructura restul datoriei", a adăugat Novak.

Săptămâna trecută, preşedintele rus, Vladimir Putin, şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, au subliniat "importanţa" continuării dialogului pe tema livrărilor de gaz rusesc către Europa, în cadrul unei discuţii prin telefon.

Se pare că ungurii s-au conformat deja

Operatorul reţelei ungare de gazoducte FGSZ a anunţat joi că a suspendat pe o durată nedeterminată livrarea de gaze către Ucraina din motive tehnice, o măsură "neaşteptată şi inexplicabilă", potrivit grupului public ucrainean Naftogaz.

FGSZ a anunţat într-un comunicat trimis agenţiei ungare de presă MTI că a oprit livrările pe "o durată nedeterminată, joi, la ora 16.00 GMT (19.00, ora României). Potrivit operatorului ungar, această măsură a fost luată pentru a răspunde la creşterea cererii de gaze în Ungaria.

"Utilizatori ai reţelei ne-au informat că începând de (vineri), 26 septembrie, cererea de gaze va creşte semnificativ", a afirmat FGSZ.

Operatorul ungar a subliniat necesitatea unor lucrări tehnice la postul de tranzit de gaze Beregdaroc, în apropiere de frontiera cu Ucraina, pentru a permite o aprovizionare cu gaze mai intensă în Ungaria.

FGSZ a afirmat că, începând din martie 2013, a furnizat Ucrainei 16,8 milioane de metri cubi de gaze zilnic. Totuşi, acest volum nu este garantat, deoarece nivelul livrărilor "depinde de condiţiile tehnice şi comerciale", care se pot schimba.

Ucrainenii invocă legislația UE

Grupul ucrainean Naftogaz, care are contracte cu companii din Europa de Vest privind importul de gaze în Ucraina prin Ungaria, a confirmat joi seara că gazul a fost oprit.

Naftogaz "regretă profund" decizia "neaşteptată şi inexplicabilă" a operatorului ungar, potrivit unui comunicat al grupului ucrainean. El a îndemnat FGSZ "să-şi respecte obligaţiile contractuale şi legislaţia Uniunii Europene" care reglementează fluxul de gaze între Ungaria şi Ucraina.

Potrivit grupului ucrainean, decizia operatorului ungar încalcă "principiile fundamentale ale pieţei unice de energie a Uniunii Europene". 

Suspendarea livrărilor de gaze din Ungaria intervine după ce preşedintele gigantului de gaze rus Gazprom Aleksei Miller şi premierul ungar Viktor Orban s-au întâlnit în urmă cu câteva zile, la Budapesta.

Întălnire Gazprom-Orban

Discuțiile s-au axat pe problematica menținerii constante și neîntrerupte a livrărilor de gaze în perioada de iarnă care urmează. S-a cordat o atenție specială implementării proiectului South Stream și s-a notat că acesta se află în grafic", se arată într-un comunicat al Gazprom.

Potrivit sursei citate, în prezent, în Ungaria se află în derulare o licitație pentru selectarea firmei contractoare care va realiza proiectul sectorului unguresc al South Stream, inclusiv activități de design și planificare spațială, precum și analiza de impact de mediu. Sectorul din Ungaria al gazoductului South Stream va merge până la hub-ul austriac Baumgarten, situat în apropiere de granița maghiară.

"Designerul va fi selectat până la sfârșitul lunii octombrie a acestui an, iar Ungaria va primi primele cantități de gaze rusești prin intermediul gazoductului South Stream în 2017", afirmă Gazprom.

Profund dependenți de ruși. Și pățiți

Sectorul unguresc al South Stream va fi construit în baza unui acord interguvernamental între Rusia și Ungaria. Autoritățile de la Budapesta au declarat proiectul ca fiind de importanță națională. Lucrările vor fi derulate printr-un joint-venture între Gazprom și monopolul energetic maghiar MVM. În 2013, cele două companii au aprobat un plan de acțiune privind construirea sectorului unguresc al South Stream până în 2017.

Pe 29 aprilie 2014, Gazprom și OMV au semnat un memorandum de înțelegere privind construirea sectorului austriac al South Stream, cu o capacitate anuală de tranzit de 32 de miliarde de metri cubi și cu punct terminus la hub-ul austriac Baumgarten.

În 2013, Gazprom a exportat în Ungaria 6 miliarde de metri cubi de gaze naturale, ungurii fiind dependenți în proporție de circa 70% de gazele rusești.

Ungaria a fost una dintre țările care au avut cel mai mult de suferit în 2006, când Rusia a tăiat livrările de gaze către Ucraina, tot pe fondul unei dispute privind prețul gazelor și datoriile neplătite ale ucrainenilor către ruși. În februarie 2006, Vladimir Putin și premierul de atunci al Ungariei, Ferenc Gyurcsany , au convenit să facă din Ungaria un hub de distribuție a gazelor rusești către Europa Occidentală.

În timp ce Bulgaria este amenințată de către Comisia Europeană cu sancțiuni dacă nu suspendă lucrările de construcție la gazoductul South Stream, Ungaria selectează în prezent firma contractoare care va executa proiectul și analiza de impact de mediu pentru sectorul unguresc al gazoductului prin care rușii de la Gazprom vor să exporte gaze naturale în UE ocolind Ucraina.

Ungaria va primi primele cantități de gaze rusești prin intermediul gazoductului South Stream în 2017, a anunțat Gazprom, după o întâlnire desfășurată luni la Budapesta între președintele gigantului controlat de statul rus, Alexei Miller, și premierul Ungariei, Viktor Orban.

"Discuțiile s-au axat pe problematica menținerii constante și neîntrerupte a livrărilor de gaze în perioada de iarnă care urmează. S-a cordat o atenție specială implementării proiectului South Stream și s-a notat că acesta se află în grafic", se arată într-un comunicat al Gazprom.

Potrivit sursei citate, în prezent, în Ungaria se află în derulare o licitație pentru selectarea firmei contractoare care va realiza proiectul sectorului unguresc al South Stream, inclusiv activități de design și planificare spațială, precum și analiza de impact de mediu. Sectorul din Ungaria al gazoductului South Stream va merge până la hub-ul austriac Baumgarten, situat în apropiere de granița maghiară.

"Designerul va fi selectat până la sfârșitul lunii octombrie a acestui an, iar Ungaria va primi primele cantități de gaze rusești prin intermediul gazoductului South Stream în 2017", afirmă Gazprom.

Dependenți în proporție de 70% de ruși

Sectorul unguresc al South Stream va fi construit în baza unui acord interguvernamental între Rusia și Ungaria. Autoritățile de la Budapesta au declarat proiectul ca fiind de importanță națională. Lucrările vor fi derulate printr-un joint-venture între Gazprom și monopolul energetic maghiar MVM. În 2013, cele două companii au aprobat un plan de acțiune privind construirea sectorului unguresc al South Stream până în 2017.

Pe 29 aprilie 2014, Gazprom și OMV au semnat un memorandum de înțelegere privind construirea sectorului austriac al South Stream, cu o capacitate anuală de tranzit de 32 de miliarde de metri cubi și cu punct terminus la hub-ul austriac Baumgarten.

În 2013, Gazprom a exportat în Ungaria 6 miliarde de metri cubi de gaze naturale, ungurii fiind dependenți în proporție de circa 70% de gazele rusești.

Ungaria a fost una dintre țările care au avut cel mai mult de suferit în 2006, când Rusia a tăiat livrările de gaze către Ucraina, tot pe fondul unei dispute privind prețul gazelor și datoriile neplătite ale ucrainenilor către ruși. În februarie 2006, Vladimir Putin și premierul de atunci al Ungariei, Ferenc Gyurcsany , au convenit să facă din Ungaria un hub de distribuție a gazelor rusești către Europa Occidentală.

Europa e ciumă cu bulgarii

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a cerut din nou autorităţilor bulgare să suspende lucrările la construcţia gazoductului South Stream, avertizând asupra unor posibile sancţiuni împotriva Bulgariei şi chiar a Serbiei, deşi aceasta din urmă nu este membru UE.

"Am cerut guvernului de la Sofia să suspende lucrările de construcţie pentru conducta South Stream", a declarat Marlene Holzner, purtător de cuvânt pe teme de energie a CE, relatează novinite.com.

Holzner a spus că procedura de infringement împotriva Bulgariei pentru nerespectarea legislaţiei UE în legătură cu proiectul South Stream este încă în vigoare. Procedura a fost lansată la începutul lunii iunie.

Ce te faci cu țările nemembre UE

Răspunzând la o întrebare despre planurile Serbiei în privinţa South Stream, Holzner a admis că Uniunea Europeană nu poate impune sancţiuni împotriva statelor care nu sunt membre, dar a adăugat că problema ar putea fi dezbătută de către Comunitatea Energetică, un forum care include şi state din afara UE şi care dispune de "propriile instrumente".

Proiectul gazoductul South Stream presupune transportul de gaze naturale din Rusia, pe sub Marea Neagră, către ţările din sudul şi centrul Europei.

Proiectul a fost suspendat în momentul în care Comisia Europeană şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu acordurile bilaterale pe care Rusia le are cu ţările prin care urmează să treacă gazoductul, printre care Bulgaria, Ungaria, Slovenia şi Serbia.

Comisia a cerut Gazprom ca proiectul South Stream să respecte regulile UE referitoare la separarea operaţiunilor de producţie de cele de transport și distribuţie în sectorul gazelor naturale, solicitare respinsă de Rusia.

Comisia Europeană ar putea face o mare favoare Gazprom, în cazul în care va reuși să blocheze construcția gazoductului South Stream, susține publicația britanică Financial Times.

Motivul: în condițiile în care consumul din UE (inclusiv din statele sudice, care ar urma să beneficieze de gazul exportat de Gazprom) va scădea (în parte ca urmare a creșterii eficienței energetice, în parte ca urmare a majorării resurselor concurente, precum cele regenerabile sau cărbunele ieftin din SUA), majorarea capacității de export de gaze a companiei ruse ar reprezenta un adevărat "dezastru comercial pentru bugetul de stat al Rusiei".

Așa cum preciza Energy Report în urmă cu două luni, South Stream poate candida cu succes la orice concurs de paradoxuri economice. Gazoductul pe care Gazprom vrea să-l construiască prin sudul Europei este susținut cu tărie de cei care îi suportă costurile enorme, care-l fac nesustenabil din punct de vedere economic, și este respins categoric de cei care ar beneficia de pe urma construcției sale.

Așa cum observa recent la București profesorul Giacomo Luciani, de la Graduate Institute of International and Development Studies din Geneva, pe tema South Stream nimeni nu pare a-și urmări interesele. Rușii (și în special Gazprom) se încăpățânează să construiască un gazoduct extrem de scump (peste 22 miliarde de dolari), o investiție dificil de amortizat, în timp ce europenii se opun diversificării căilor de aprovizionare cu gaz (chiar dacă nu a sursei), diversificare făcută însă nu pe banii contribuabililor europeni, ci pe banii rușilor.

Gazoductul ruso-chinez - un proiect alternativ mai important 

În cazul în care Bruxelles-ul va reuși să se împuște singur în picior, așa cum plastic se exprima CEO-ul OMV Gerhard Roiss, Gazprom ar putea fi obligat să nu mai răspundă la o comandă politică (cea referitoare la construcția South Stream), ci să se comporte într-un mod mai comercial. Gigantul rus ar putea finanța proiecte mult mai presante, susține FT, precum îmbunătățirea infrastructurii de transport de gaze din Rusia sau construcția unui gazoduct care să lege Rusia de China.

Anticipata scădere a consumului de gaze în UE face caducă majorarea capacității de export a Gazprom, de la 100 miliarde metri cubi pe an la 160 miliarde metri cubi pe an, susține Ilya Zaslavskiy, de la think-tank-ul Chatham House.

Gazprom tratat cu aceeași monedă

Ironia face ca Moscova să fie acuzată că utilizează exporturile sale de gaze drept armă politică, însă în prezent primește exact același tratament de la Comisia Europeană, care face tot posibilul să stopeze politic construcția South Stream, la rândul său un proiect politic.

CE contestă legalitatea licitațiilor organizate

Dincolo de argumentul încălcării prevederilor legislației europene, care interzice ca operatorul unui gazoduct să dețină și monopolul gazelor transportate de acel gazoduct, deja Bruxelles-ul a intrat și în alte amănunte legate de construcția South Stream, precum ilegalitatea licitațiilor organizate. Acesta este unul din motivele pentru care Bulgaria a fost obligată să stopeze orice activitate legată de construcția South Stream. De altfel, unul dintre beneficiarii licitațiilor organizate de guvernul de la Sofia, Stroytransgaz, a fost nevoit să se retragă, în urma sancțiunilor impuse de statele occidentale principalului său acționar, Gennady Timchenko.

Gigantul rus Gazprom pare însă încăpățânat să ducă la capăt construcția South Stream. A semnat contracte cu Allseas Group ți Saipem pentru porțiunea de offshore a gazoductului și cu austriecii de la OMV, în vederea legării gazoductului de hub-ul de la Baumgarten.

Guvernul bulgar a "ordonat", printr-un comunicat publicat luni pe site-ul Ministerului Economiei și Energiei, ca toate acțiunile legate de construcția South Stream, nu numai lucrările, să fie suspendate imediat, deoarece nu îndeplinesc criteriile Comisiei Europene.

"Ministrul Economiei și Energiei Vasil Shtonov a ordonat companiei bulgare Energy Holding să înceteze orice activitate legată de proiect", se precizează în comunicatul citat.

Potrivit Russia Today, noua interdicție se referă nu numai la lucrări, ci și la semnarea și intrarea în execuție a unor noi contracte legate de South Stream.

Acesta este al doilea ordin de suspendare a proiectului South Stream, după cel emis, la începutul lunii iunie de premierul Plamen Oresharski. 

În ultimul timp, mai ales după declanșarea conflictului din Ucraina, UE a exercitat presiuni asupra guvernului bulgar pentru suspendarea proiectului. În prezent Comisia Europeană este consultată pas cu pas pentru a se asigura că proiectul respectă legislația UE.

Legislația europeană pe tema concurenței interzice ca aceeași companie (Gazprom, în acest caz) să dețină și să opereze în același timp un gazoduct. Gazprom a semnat în acest sens un acord bilateral cu guvernul bulgar pe această temă.

Bulgaria este prima țară europeană pe teritoriul căreia ar trebui să treacă gazoductul celor de la Gazprom, după ce aceasta va traversa Marea Neagră. După Bulgaria, South Stream ar urma să traverseze Serbia, Ungaria, Slovenia și Austria.

Celelalte state care urmează a fi străbătute de South Stream și-au reafirmat decizia de a continua construcție gazoductului, în pofida opoziției Comisiei Europene.

South Stream este un proiect al Gazprom, estimat la o valoare de 45 de miliarde de dolari. Construcția gazoductului ar trebui încheiată în 2018, iar acesta ar putea alimenta piața europeană cu 64 de miliarde de metri cubi anual.

Gazprom speră ca prin construcția South Stream să-și limiteze dependența de sistemul de transport de gaze din Ucraina și să poată asigura cantitățile contractate de clienții europeni indiferent de instabilitatea politică sau de negocierile pe tema prețului gazelor purtate cu autoritățile de la Kiev. Gazprom a oprit în două rânduri, în iarna anului 2006 și cea a anului 2009, livrarea de gaze către Europa, ca urmare a eșecului negocierilor cu Kievul pe tema prețului la gaze, rușii acuzând totodată Ucraina că fură din fluxul destinat clienților lor europeni.

OMV este decisă să participe la construirea ultimei părți a South Stream, ce va lega gazoductul de la graniuța Austriei cu Ungaria la hub-ul de la Baumgarten, în pofida opoziției Comisiei Europene.

Cel puțin așa declară CEO-ul OMV, Gerhard Roiss, într-un articol publicat în Financial Times, în care se declară optimist cu privire la construirea la termen a conductei, susținând că întârzierile apărute ca urmare a presiunilor politice ale Bruxelles-ului sunt recuperabile.

“Nimeni nu-ți poate spune să nu construiești o conductă. Este o problemă de legislație națională (nu europeană - n.r.)... Fiecare (țară) decide pentru sine. Un gazoduct este un proiect pe 50 de ani, deci trebuie analizat cu realism. Câteva luni (întârziere - n.r.) nu sunt o problemă", a declarat Roiss.

Aceasta este a doua intervenție a lui Roiss pe această temă din ultimul timp, după ce săptămâna trecută declarase că UE s-ar împușca singură în picior dacă ar stopa construcția South Stream.

Analiștii îl contrazic

Analiștii citați de publicația britanică nu sunt însă la fel de încrezători. "Soarta South Stream va depinde de cât de mult se va deteriora situația din Ucraina. Dacă se deteriorează și mai mult, îmi imaginez un scenariu în care Uniunea Europeană își va intensifica eforturile de pedepsire a Rusiei", susține Trevor Sikorski, de la firma de consultanță Energy Aspects.

Ilya Zaslavskiy, de la Chatham House, pare a fi de acord cu Sikorski. "Dacă Gazprom va construi porțiunea offshore a gazoductului până la finalul lui 2015 cum a planificat, s-ar putea alege cu un activ inutil, pentru că în nicicun caz Bulgara nu va permite tranzitarea gazului rusesc înainte ca UE să decidă cum va fi exploatată noua capacitate de transport", crede acesta.

Excepția Opal

Totuși, CEO-ul OMV a dat exemplul unei alte conducte construite de ruși în nord-estul Germaniei, Opal, care deja transportă gaz rusesc, deși n-a primit aprobarea UE.

Roiss s-a declarat și împotriva intensificării sancțiunilor impuse Rusiei în special în domeniul energetic și al importului de gaze, atât timp cât 30% din cererea europeană de gaze este acoperită din surse rusești.

"Ne aflăm de peste 45 de ani într-un proces de integrare în ceea ce privește gazele naturale cu Rusia", a declarat Roiss, amintind că primul contract semnat de OMV cu Gazprom datează din perioada războiului rece. "Clienții noștri se bazează pe faptul că vor primi gazul contractat în termenii conveniți. Din acest motiv, nu văd cum ar putea exista sancțiuni în acest sector", a declarat șeful OMV.

Punct de vedere pragamatic

UE percepe South Stream - gazoduct care va avea capacitatea de a acoperi 15% din cererea europeană de gaz - ca fiind un proiect care compromite eforturile sale de a-și diversifica aprovizionarea cu gaze, pentru diminuarea dependenței de Rusia.

Roiss contrazice oficialii europeni, susținând că o viitoare creștere a numărului de rute de aprovizionare pentru Europa este benefica pentru securitatea energetică.

"Părerea mea este foarte simplă. Patru conducte sunt mai bune decât trei, cinci sunt și mai bune decât patru. Acesta este singurul punct de vedere pragmatic", susține CEO-ul OMV, adăugând ca South Stream ar putea în viitor transporta gaze naturale din alte surse decât Rusia, cum ar fi cel din alte state din zonă Mării Negre sau cel extras din estul Mediteraneei.

UE s-ar împușca singură în picior dacă ar stopa construcția South Stream

Într-un interviu publicat săptămâna trecută în publicația austriacă Profil, Roiss susținea că sancțiunile economice impuse de UE Rusiei nu vor afecta construcția gazoductului South Stream.

În opinia șefului OMV, principal acționar al OMV Petrom, în cazul în care ar stopa construcția gazoductului, "UE s-ar împușca singură în picior".

Roiss a ținut să amintească faptul că în ceea ce privește secțiunea care traversează Marea Negră, South Stream este construit cu ajutorul mai multor firme italiene și germane. OMV va participa doar la construcția ultimilor 50 de km de conductă, care urmează a lega South Stream de la granița cu Ungaria la hub-ul de la Baumgarten. În iunie, Gazprom și OMV au semnat un acord privind construcția acestor ultimii 50 km de conductă, amintește și Wall Street Journal.

Roiss a precizat că își păstrează atitudinea critică cu privire la sancțiunile impuse Rusiei, adăugând însă că se referă doar la o anumită categorie de sancțiuni. "Declarațiile mele se referă numai la sancțiunile referitoare la piața gazelor naturale. Eu nu vorbesc despre alte sancțiuni", a explicat CEO-ul OMV.

Chiar dacă recunoaște că este "teribil" ceea ce s-a întâmplat cu avionul malaiezian prăbușit în Ucraina, Roiss susține că acțiunile sale ca CEO nu sunt ghidate de evenimente politice.

Sancțiunile economice impuse de UE Rusiei nu vor afecta construcția gazoductului South Stream, susține CEO-ul companiei, Gerhard Roiss, într-un interviu acordat publicației austriece Profil, care urmează a fi publicat în această săptămână.

În opinia șefului OMV, principal acționar al OMV Petrom, în cazul în care ar stopa construcția gazoductului, "UE s-ar împușca singură în picior".

Roiss a ținut să amintească faptul că în ceea ce privește secțiunea care traversează Marea Negră, South Stream este construit cu ajutorul mai multor firme italiene și germane. OMV va participa doar la construcția ultimilor 50 de km de conductă, care urmează a lega South Stream de la granița cu Ungaria la hub-ul de la Baumgarten. În iunie, Gazprom și OMV au semnat un acord privind construcția acestor ultimii 50 km de conductă, amintește și Wall Street Journal.

Roiss a precizat că își păstrează atitudinea critică cu privire la sancțiunile impuse Rusiei, adăugând însă că se referă doar la o anumită categorie de sancțiuni. "Declarațiile mele se referă numai la sancțiunile referitoare la piața gazelor naturale. Eu nu vorbesc despre alte sancțiuni", a explicat CEO-ul OMV.

Chiar dacă recunoaște că este "teribil" ceea ce s-a întâmplat cu avionul malaiezian prăbușit în Ucraina, Roiss susține că acțiunile sale ca CEO nu sunt ghidate de evenimente politice.

South Stream poate candida cu succes la orice concurs de paradoxuri economice. Gazoductul pe care Gazprom vrea să-l construiască prin sudul Europei este susținut cu tărie de cei care îi suportă costurile enorme, ce-l fac nesustenabil din punct de vedere economic, și este respins categoric de cei care ar beneficia de pe urma construcției sale.

Așa cum observa recent la București profesorul Giacomo Luciani, de la Graduate Institute of International and Development Studies din Geneva, pe tema South Stream nimeni nu pare a-și urmări interesele. Rușii (și în special Gazprom) se încăpățânează să construiască un gazoduct extrem de scump (peste 22 miliarde de dolari), o investiție dificil de amortizat, în timp ce europenii se opun diversificării căilor de aprovizionare cu gaz (chiar dacă nu a sursei), diversificare făcută însă nu pe banii contribuabililor europeni, ci pe banii rușilor.

Teama ca Europa să devină și mai dependentă de gazul rusesc, extrem de prezentă mai ales în rândul politicienilor și a locuitorilor din estul Europei, ascunde o neînțelegere a modului de funcționare al piețelor.

South Stream va conduce la o scădere a prețurilor

Gazul care ar ajunge în Europa prin South Stream nu va face decât să sporească oferta în condițiile unei cereri probabil în scădere (ca urmare a creșterii naturale a eficienței energetice), fapt ce va conduce la o scădere a prețurilor, în pofida dorinței Gazprom de a-și amortiza cât mai rapid investiția inițială. De fapt, Gazprom se pare că-și asumă aceasta investiție, la prima vedere nerentabilă, pentru a scăpa de șantajul Ucrainei, care timp de două decenii a beneficiat din partea Rusiei de gaz ieftin, și nici măcar pe acesta nu l-a plătit. Faptul că timp de mai mult de un deceniu și jumătate, până la construirea North Stream, Gazprom nu putea exporta gaz în Europa decât prin intermediul rețelei de gazoducte ucrainene și bieloruse, a făcut ca Gazprom să subvenționeze indirect nu numai economia Rusiei, la ordinul Kremlinului, ci și pe cele ale Ucrainei și Belarusului, fiind șantajat de către acestea.

De ce nu trece gazoductul prin Crimeea?

Paradoxul South Stream este cu atât mai mare, cu cât, după anexarea Crimeei, Gazprom ar putea modifica traseul acestuia micșorând considerabil costurile, pentru ca gazoductul să treacă prin ape de mică adâncime, și nu prin mijlocul Mării Negre, cum este trasat în prezent. Se pare însă că Gazprom se teme că statele europene nu vor recunoaște anexarea Crimeei, ceea ce i-ar îngreuna, din punct de vedere juridic, semnarea de contracte cu statele care nu recunosc statutul Crimeei de regiune a Rusiei în cazul în care gazoductul va traversa respectiva regiune.

Rușii susțin că lucrările sunt în grafic

Iar rușii par decisi să finalizeze construcția South Stream în pofida opoziției Comisiei Europene. Ieri, ministrul rus de externe Serghei Lavrov s-a aflat într-o vizită în Bulgaria, unde a anunțat că lucrările de construcție se află pe drumul cel bun, nefiind estimate întârzieri față de termenele cuprinse în proiect, în pofida faptului că guvernul de la Sofia a suspendat luna trecută activitatea de construire a sectorului bulgar. El a solicitat totodată Comisiei Europene să reia discuțiile pe tema South Stream.

South Stream ar putea ajunge și în Kosovo

O altă vizită care arată importanța South Stream nu numai pentru ruși, dar și pentru statele din sudul Europei, este viitoarea vizită a premierului sârb Aleksandar Vucic în Rusia. Acestuia îi vor fi prezentată o nouă propunere, prin care gazul rusesc ar urma să ajungă și în Kosovo, prin intermediul South Stream. Potrivit materialelor care îi vor fi prezentate premierului sârb, pentru a-l convinge să semneze acordul pe tema construcției gazoductului, vor fi create două ramuri ale South Stream, în Serbia și Croația. Potrivit actualului proiect, gazul rusesc ar urma să ajungă și în Macedonia, variantă susținută de partea sârbă.

Ministerul de finanțe rus se așteaptă ca Gazprom să plătească dividente mult mai mici bugetului de stat în 2016, ca urmare a investițiilor considerabile pe care urmează să le efectueze, printre care construcția gazoductului care va lega Rusia de China și a South Stream.

Potrivit unui document prezentat în guvern săptămâna trecută, ministerul finanțelor de la Moscova se așteaptă să primească de la Gazprom dividende de doar 84,4 miliarde ruble (2,5 miliarde dolari) în 2016, cu 32% mai puțin decât prognozase anterior (124,7 miliarde de ruble). Potrivit documentului citat de Bloomberg, noul cifra echivalează cu o valoare a dividendului de 9,3 ruble pe acțiune.

Gazprom, cel mai mare exportator de gaze naturale din lume, a decis în mai să aloce numai puțin de 55 de miliarde dolari în următorul deceniu pentru construirea gazoductului ce va lega Rusia de China și pentru dezvoltarea a noi zăcăminte în Siberia de Est. Totodată, Gazprom va trebui să finanțeze de unul singur, în absența sprijinului Comisiei Europene și a statelor membre aflate sub presiunea Bruxelles-ului, construcția gazoductului South Stream, estimat la 22 de miliarde de dolari.

Dividende mai mari cu 5% în 2015

În 2015, guvernul rus se așteaptă ca Gazprom să plătească bugetului de stat dividende în valoare de 68,8 miliarde de ruble, cifră neschimbată față de prognoza anterioară. Această sumă echivalează cu o valoare de 7,6 ruble pe acțiune, și reprezintă o creștere de 5% față de nivelul dividendelor plătite în anul curent.

Dividendele care urmează să fie plătite de Gazprom statului rus în 2017 sunt estimate la 92,9 miliarde ruble, echivalente cu 10,2 ruble pe acțiune.

Statul rus preferă introducerea de noi impozite majorării dividendelor

Potrivit unor surse guvernamentale ruse, citate de Bloomberg, ministerul a folosit profiturile estimate în conformitate cu standardele de contabilitate din Rusia atunci când au calculat dividendele companiilor de stat. De asemenea, a fost redus și procentul din profit care urmează a fi plătit, la 25%. Potrivit legislației ruse, companiile de stat trebuie să achite la bugetul de stat începând cu 2016 cel puțin 35 la sută din profit în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate. Măsura a fost anunțată de Ministerul de Finanțe anul trecut, însă Ministerul Economiei Rusiei s-a declarat în luna mai a acestui an împotriva acestei măsuri.

Potrivit Iuliei Bushueva, CEO al Arbat Capital din Moscova, în cazul în care va exista o nevoie de bani la bufet, guvernul rus ar prefera introducerea de noi taxe, mai degrabă decât o majorare a dividendelor, pe care le-ar împărți cu acționarii minoritari ai Gazprom.

În prezent, statul are o participațiune de 38,4 la sută la Gazprom. Profitul companiei raportat la standardele rusești a fost de 628 miliarde de ruble anul trecut față de 1,14 miliarde de ruble, dacă ar fi raportat la standardele internaționale.

Gazprom poartă discuții pentru a cumpăra o participație de 24,9% din acțiunile OMV, compania-mamă a Petrom, de la fondul suveran de investiții al emiratului Abu Dhabi, potrivit unei surse la curent cu negocierile, citate de Reuters, o tranzacție care ar adânci controversatele legături dintre Austria și Rusia din punct de vedere al Uniunii Europene, în contextul crizei din Ucraina.

Potrivit Reuters, achiziția i-ar oferi gigantului controlat de statul rus un "cap de pod" extrem de important în UE, care privește cu mare suspiciune proiectul gazoductului South Stream și a impus sancțiuni Rusiei ca urmare a anexării peninsulei Crimea.

"S-au purtat discuții, dar părțile mai trebuie să ajungă la un acord în privința prețului", a declarat sursa citată, pentru Reuters.

Holdingul austriac de stat OIAG, care deține 32% din acțiunile OMV printr-un acord de parteneriat cu fondul suveran de investiții al emiratului Abu Dhabi, International Petroleum Investment Co (IPIC) și coordonează orice modificări în acționariatul companiei austriece de petrol și gaze, a declarat că nu a primit nici un semnal cum că IPIC ar intenționa să-și vândă participația la OMV.

Părțile implicate nu confirmă, nu infirmă

"E ceva nou pentru mine", a declarat Siegfried Wolf, un om de afaceri austriac care are strânse legături cu Rusia și care a fost ales președinte al OIAG chiar joi. El a adăugat însă că OIAG, care are drept de preeminență asupra oricăror eventuale vânzări de acțiuni ale IPIC la OMV, nu trebuie să fie neapărat la curent cu negocieri precum cele presupuse a se purta în prezent între Gazprom și IPIC; până în momentul în care arabii ar fi gata să vândă. Wolf a precizat că nu a discutat nimic cu IPIC despre acest subiect.

Pe de altă parte, o sursă din industria rusă de gaze a caracterizat drept "baliverne" informațiile despre perspectiva ca Gazprom să cumpere o participație la OMV. Cu două zile în urmă, Gazprom şi OMV au convenit, la Viena, crearea unei companii mixte care să construiască şi să opereze tronsonul austriac al gazoductului South Stream, în aceeaşi zi în care preşedintele rus Vladimir Putin, aflat și el la Viena pentru convorbiri cu omologul său austriac, a cerut Parlamentului să anuleze dreptul de utilizare a forţei în Ucraina.

Parlamentarul austriac de opoziție Peter Pilz a declarat ziarului Kurier și agenției Reuters că deține "indicii concrete" potrivit cărora IPIC și Gazprom au discutat despre vânzarea către ruși a participației de 24,9% din acțiunile OMV.

Gazprom și IPIC au refuzat să comenteze, iar OMV le-a transmis jurnaliștilor de la Reuters să adreseze întrebările pe acest subiect acționarilor principali ai companiei. Acțiunile OMV au încheiat ședința de tranzacționare de joi de la Bursa din Viena în urcare cu 2,9%, la 33,085 euro/titlu, ceea ce ar evalua o participație de 25% în companie la circa 2,7 miliarde de euro.

Control strâns pe South Stream și conflict de interese

"Ca acționar al OMV, Gazprom ar căpăta control strâns asupra construcției și operării gazoductului South Stream. Totuși, am avea de a face cu un conflict de interese, căci ar însemna că Gazprom ar cumpăra gaze de la sine însuși", a declarat Mihail Korcemchin, director al companiei americane de consultanță East European Gas Analysis.

"Strict din punct de vedere al prețului acțiunilor OMV, n-ar fi mare diferență dacă respectiva participație ar fi deținută de Gazprom sau de IPIC. Însă dacă Gazprom ar face o ofertă pentru 100% din acțiunile OMV, ar fi cu totul altă poveste", a spus un alt analist, care a cerut să îi fie păstrat anonimatul, dat fiind natura sensibilă din punct de vedere politic a subiectului.

OMV a fost prima companie occidentală care a semnat contracte pe termen lung cu Gazprom pentru cumpărarea de gaze naturale, încă din 1968, de pe vremea Uniunii Sovietice, și este în continuare unul dintre cei mai importanți clienți ai Gazprom.

Actualele acorduri, valabile până în 2027, prevăd livrări de gaze din Siberia către facilitățile de depozitare ale OMV din Baumgarten, Austria. Gazprom are în plan livrarea de gaze către Baumgarten prin gazoductul South Stream. În decembrie 2013, OMV a ajuns la un acord preliminar cu Gazprom în vederea ajustării prețului gazelor rusești, care până atunci se indexau în funcție de evoluția prețului internațional al petrolului. Noua formulă va reflecta mai bine prețurile de pe piața spot a gazelori, ceea ce va avea un efect pozitiv asupra rezultatelor unitații de trading cu gaze a OMV, Econgas, unitate aflată la acel moment pe pierdere.

Comisia Europeană nu privește cu ochi buni

Parlamentarul Pilz a declarat că este îngrijorat de amplificarea influenței Rusiei în Austria, al cărei președinte l-a primit pe Vladimir Putin la Viena săptămâna aceasta. Vizita a fost privită ca fiind extrem de controversată din punct de vedere al relațiilor UE cu Rusia, dar președintele austriac a declarat că discuțiile sunt mai fructuoase decât sancțiunile.

IPIC, fondul suveran de investiții al emiratului Abu Dhabi, care deține participația de un sfert din acțiunile OMV de 20 de ani, mai deține acțiuni și la alte companii europene majore, cum ar fi Unicredit.

Comisia Europeană pune sub semnul întrebării modul în care Gazprom şi partenerii săi vor exploata South Stream, în timp ce Ucraina a susţinut că Rusia foloseşte gazele ca armă politică. Comisia a cerut Gazprom ca proiectul South Stream să respecte regulile UE referitoare la separarea operaţiunilor de producţie de cele de distribuţie, solicitare respinsă de Rusia. La începutul acestei luni, CE a cerut Bulgariei să suspende lucrările la South Stream, din cauza problemelor legate de licitaţiile de atribuire a contractelor.

OMV: Nevoia de gaze rusești va crește în Europa

Rusia a promovat proiectul South Stream după mai mulţi ani de dispute cu Ucraina, prin care tranzitează jumătate din gazele livrate de Gazprom Europei. Gazoductul South Stream, al cărui cost de construcţie ar putea fi de 16 miliarde de euro, va transporta anual până la 63 de miliarde de metri cubi de gaze în UE. Conducta va traversa Marea Neagră pe o distanţă de 900 de kilometri, spre Balcani, unde se bifurcă către nord şi sud, cu destinaţia Austria şi Italia.

Tronsonul austriac va deveni operaţional de la sfârşitul lui 2016, sub administrarea companiei mixte a OMV şi Gazprom, care vor avea participaţii egale. Șeful OMV, Alexei Miller, a declarat, marți, că livrările comerciale vor începe în 2017, iar conducta va ajunge la capacitate în 12 luni.

La rândul său, CEO-ul OMV, Gerhard Roiss, a declarat că acordul de înființare a joint-venture-ului Gazprom-OMV pentru construirea sectorului austriac al South Stream va spori securitatea aprovizionării cu gaze a Europei şi va respecta legislaţia UE, care susţine creşterea concurenţei. "Europa are nevoie de gazele ruseşti şi va fi nevoie de o cantitate mai mare de gaze pe măsură ce rezervele proprii se epuizează", a punctat Roiss.

Gazprom şi OMV au convenit, marţi, la Viena, crearea unei companii mixte care să construiască şi să opereze tronsonul austriac al gazoductului South Stream, în aceeaşi zi în care preşedintele rus Vladimir Putin a cerut Parlamentului să anuleze dreptul de utilizare a forţei în Ucraina.

Acordul a fost oficializat în cadrul unei ceremonii la Viena şi reprezintă decizia finală de investiţii, se arată într-un comunicat al Gazprom, citat de Bloomberg.

Rusia a promovat proiectul South Stream după mai mulţi ani de dispute cu Ucraina, prin care tranzitează jumătate din gazele livrate de Gazprom Europei.

Rusia a oprit în această lună livrările de gaze destinate Ucrainei, din cauza neînţelegerilor legate de datoriile acestei ţări. Disputele de acest tip au dus la întreruperea livrărilor de gaze către Europa, în 2006 şi 2009.

Timing is everything

Tronsonul austriac al South Stream, de 50 de kilometri, nu este foarte lung, dar acest fapt nu diminuează importanţa sa, întrucât este punctul terminus al gazoductului, a declarat directorul general al Gazprom, Alexey Miller, la Viena.

El a spus că acordul va consolida rolul Baumgarten, unde se va opri South Stream, ca centru nodal de livrare a gazelor în Europa Centrală şi de Est.

Acordul a fost semnat cu două zile înainte de summitul UE din Belgia, unde va fi discutată strategia de securitate energetică a blocului comunitar şi măsuri de evitare a întreruperii livrărilor de gaze, în iarna 2014-2015.

Comisia Europeană a pus sub semnul întrebării modul în care Gazprom şi partenerii săi vor exploata South Stream, în timp ce Ucraina a susţinut că Rusia foloseşte gazele ca armă politică

Putin a solicitat Parlamentului să anuleze dreptul de folosire a forţei în Ucraina, înainte de a merge la Viena, pentru a ajuta la stabilizarea situaţiei în estul Ucrainei, a declarat purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov.

Susțin că se va respecta legislația UE

Şeful OMV, Gerhard Roiss, a declarat că acordul va spori securitatea aprovizionării cu gaze a Europei şi va respecta legislaţia UE, care susţine creşterea concurenţei.

"Europa are nevoie de gazele ruseşti şi va fi nevoie de o cantitate mai mare de gaze pe măsură ce rezervele proprii se epuizează", a spus Roiss la un briefing de presă.

South Stream, al cărui cost de construcţie ar putea fi de 16 miliarde de euro, va transporta anual până la 63 de miliarde de metri cubi de gaze în UE. Conducta va traversa Marea Neagră pe o distanţă de 900 de kilometri, spre Balcani, unde se bifurcă către nord şi sud, cu destinaţia Austria şi Italia.

Tronsonul austriac va deveni operaţional de la sfârşitul lui 2016, sub administrarea companiei mixte a OMV şi Gazprom, care vor avea participaţii egale. Miller a arătat că livrările comerciale vor începe în 2017, iar conducta va ajunge la capacitate în 12 luni. În 2011, Gazprom renunţase la planul de construcţie a conductei în Austria, preferând Italia, ţara de origine a companiei Eni.

Comisia Europeană a presat Bulgaria

Compania rusă a semnat însă un acord cu OMV referitor la tronsonul austriac în luna aprilie a acestui an. De atunci, Gazprom a analizat renunţarea la ruta italiană. Directorul departamentului de management al proiectului al Gazprom, Leonid Ciuganov, a declarat în luna mai că grupul va decide până în luna iulie dacă va construi ambele tronsoane.

Miller a mai spus că South Stream va fi construit indiferent de problemele cu care se confruntă în Europa.

"Proiectele majore întotdeauna se confruntă cu probleme şi pot spune că ne aflăm într-un dialog constructiv cu Comisia Europeană, a arătat Miller, referindu-se la discuţiile aproape zilnice cu comisarul pentru Energie Guenther Oettinger.

Comisia Europeană a cerut Gazprom ca proiectul South Stream să respecte regulile UE referitoare la separarea operaţiunilor de producţie de cele de distribuţie, solicitare respinsă de Rusia.

La începutul acestei luni, CE a cerut Bulgariei să suspende lucrările la South Stream, din cauza problemelor legate de licitaţiile de atribuire a contractelor.

Preț mai avantajos pentru OMV, colaborare de pe vremea URSS

În decembrie 2013, OMV a ajuns la un acord preliminar cu Gazprom în vederea ajustării prețului gazelor rusești, care până atunci se indexau în funcție de evoluția prețului internațional al petrolului. Noua formulă va reflecta mai bine prețurile de pe piața spot a gazelori, ceea ce va avea un efect pozitiv asupra rezultatelor unitații de trading cu gaze a OMV, Econgas, unitate aflată la acel moment pe pierdere.

Cele două companii negociau, în ianuarie, asupra unei soluții permanente, care să pună în practică acordul interimar convenit în decembrie. "Nu cred că relațiile noastre contractuale bilaterale sunt umbrite de discuțiile dintre Gazprom și UE", spunea Floren.

OMV se bazează pe livrări de gaze din Rusia din 1968, când Austria a negociat acorduri de import cu Uniunea Sovietică. Actualele acorduri, valabile până în 2027, prevăd livrări de gaze din Siberia către facilitățile de depozitare ale OMV din Baumgarten, Austria. Gazprom are în plan livrarea de gaze către Baumgarten prin gazoductul South Stream.

"Nici o companie nu are o relație de mai lungă durată cu Gazprom decât OMV. Deal-ul cu Rusia este bun atunci când nu este suficientă lichiditate pe piețele spot, însă indexarea prețurilor la gaze la cotațiile mondiale ale țițeiului face contractele pe termen lung neeconomice", adăuga CFO-ul OMV.

Amânarea cu o zi a semnării celui mai mare acord de furnizare de gaze la nivel global, cel dintre Gazprom și compania națională chineză China National Petroleum Corp, a trezit speranțe deșarte în rândul presei occidentale, care considera nesemnarea acordului drept un semn că Republica Chineză nu este atât de dornică să-ți înrăutățească relațiile cu SUA și Europa.

Interesant este că, după semnarea acordului, aceeași presă, de la Wall Street Journal la Financial Times, și-a schimbat discursul, minimizând importanța noi alianțe sino-ruse sau anunțându-l ca o victorie a puterii de negociere chineză.

Geopolitic însă, și occidentalii știu asta, marele câștigător al semnării acordului este președintele rus Vladimir Putin, care a demonstrat că poate găsi soluții la un eventual șantaj la care ar putea fi supus Gazprom din partea principalilor săi clienți europeni. Liderii europeni, în schimb, în afara unor discursuri înflăcărate, nu au acționat în niciun fel în vederea diminuării dependenței Europei de gazul rusesc.

Interesant este că, și în ce privește infrastructura de transport a gazului pe Bătrânul Continent, singurii care investesc masiv în prezent, sunt tot Gazprom, prin construirea gazoductelor North Stream și South Stream. Nabucco și-a cântat ultima arie, iar concurentul său, TAP, se află încă în fază de proiect.

Alianță cu Germania la vest și cu China la est

Gazprom furnizează peste 30% din gazul consumat de europeni, jumătate din acesta trecând prin Ucraina. Iar Moscova are nevoie de un preț competitiv pentru a putea continua subvenționarea gazului intern, susține WSJ. Anul trecut, Gazprom a obținut venituri de 2,1 trilioane ruble (60 miliarde de $ dolari) în urma exportului a 174 de miliarde mc către Europa, în timp ce veniturile din vânzările interne au fost de doar 794 milioane de ruble pentru 243 miliarde de mc .

Volumul inițial menit a fi exportat începând cu 2018 în China, de aproape 38 miliarde mc, pare mic comparat cu cel care are ca destinație Europa. Chiar și dacă va fi majorată capacitate la peste 60 de miliarde mc, cum speră rușii, susține WSJ, veniturile obținute vor reprezenta doar o treime din cele pe care i le furnizează europenii.

Numai că o parte din gazul exportat în Europa va lua calea noului gazoduct North Stream și va ajunge în Germania, stat cu care, chiar și în contextul actualei crize, Rusia și, în special Gazprom, au relații foarte bune. Iar cu un aliat ca Germania la vest și cu unul ca China la est, poziția geopolitică a Rusie nu mai pare atât de inconfortabilă.

Analiștii chinezi: Rusia nu este Uniunea Sovietică. Nu este un imperiu, își cunoaște limitele

“Cel puțin din punct de vedere simbolic, rușii au arătat că pot ajunge la un compromis cu chinezii, trimițând astfel un semnal puternic. Iar China nu a exploatat excesiv actualul context internațional în propriul interes", a declarat Fyodor Lukyanov, președintele Consiliului pentru politici externe și de apărare, think-tank moscovit, citat de Financial Times.

Pentru China, crede acesta, este mult mai puțin importantă semnificația geostrategică a contractului.

Analiștii chinezi au interpretat semnarea acordului drept un semn al urgenței cu care Putin avea nevoie de sprijinul Chinei în actualul context internațional.  “Putin își cunoaște limitele. Rusia nu este Uniunea Sovietică. Nu este un imperiu, își cunoaște limitele.", a declarat Wang Yiwei, expert în relațiile sino-europene la Renmin University din Beijing. 

În plus, Beijing-ul este conștient de faptul că, spre deosebire de Rusia, este mult mai dependent de relațiile sale comerciale cu Occidentul. Volumul comerțului bilateral cu Statele Unite este de trei ori mai mare decât cel cu Rusia.

CE pare să-și taie singură craca

Cu toate acestea, Financial Times citează un executiv din domeniu care nu crede în importanța acordului. “Putin spune <dacă voi nu mă vreți, mă duc spre est, însă nu poate. Dacă te uiți pe hartă, toate gazoductele au ca orientare vestul. Vor avea nevoie de investiții imense să schimbe direcția către est. Iar zăcămintele din est, din apropierea Chinei nu sunt foarte bogate", afirmă acesta. 

Declarația acestuia sună mai mult a "wishful thinking", cu atât mai mult cu cât Comisia Europeană face tot ce îi stă în putere să submineze South Stream, care ar urma să majoreze exporturile de gaz rusesc în Europa, pe sub Marea Neagră, cu destinația Bulgaria, Ungaria, Slovenia, Serbia, Croația, Grecia, Italia și Austria. Deja Bulgaria, Ungaria și Cehia au adoptat poziții clar anti-Bruxelles pe această temă, din realism economic. Până la urmă, singura alternativă viabilă la gazul rus este cel din Marea Caspică, însă chiar și aceasta este o utopie atât timp cât UE nu este dispusă să finanțeze gazoductul Baku-Tblisi-Ceyhan, conceput în timpul guvernării Clinton tocmai cu scopul de a-i sări din schemă pe ruși și iranieni.

Despre dependență în relația Gazprom-Europa se vorbește numai într-o singură direcție. Numai că nu doar Europa este dependentă de gazul rusesc, ci și Gazprom de piața europeană.

Spre deosebire de europeni însă, care deocamdată apelează deocamdată doar la retorică și prezintă planuri fanteziste de diminuare a dependenței de gazul rusesc, Gazprom e pe cale să rezolve problema captivității pe piața europeană.

Potrivit presei de la Moscova, Rusia şi China vor ajunge azi la un acord prin care Gazprom ar urma să livreze celei mai mari economii din Asia gaze naturale în valoare de 400 miliarde de dolari pe parcursul a 30 de ani, la prețul mediu la care vinde şi țărilor din Europa.

Mișcarea Gazprom pare a fi primită cu entuziasm de piețele financiare. Astfel, potrivit Bloomberg, acțiunile gigantului rus au înregistrat cea mai spectaculoasă perioadă de apreciere din ultimii 8 ani, câștigând numai puțin de 16% în nouă zile. În această lună acțiunile Gazprom s-au apreciat cu 14%, mult peste avansul de numai 1,1% al indicelui Stoxx 600 Oil & Gas și dublu față de cel de 7,1% al indicelui MSCI Emerging Markets Energy.

Gazul livrat Chinei, o pătrime din cel exportat în Europa

Gazprom va livra 38 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an în China, urmând ca în cele trei decenii acoperite de contract, Gazprom să furnizeze 1.140 de miliarde de metri cubi, scrie Novinite.

Livrările anuale reprezintă mai puţin de un sfert din cele către Europa, de 161,5 miliarde de metri cubi anul trecut.

Preţul gazului, de 350-380 de dolari, va fi apropiat de media europeană, potrivit Izvestia. Sursa citată de cotidianul rus a declarat că poziţiile Rusiei şi Chinei în privinţa preţurilor sunt foarte apropiate.

Semnarea contractului ar urma să coincidă cu vizita preşedintelui Rusiei Vladimir Putin la Shanghai, unde va participa la o conferinţă dedicată îmbunătăţirii încrederii între ţările asiatice, susține Mediafax.

North și South Stream, lovituri date Ucrainei și Belarusului

În plus, cel puțin până la construirea gazoductului North Stream, Gazprom era dependentă și de infrastructura de transport de gaze din Ucraina și Belarus. Așa se face că cele două state au plătit mai nimic, dacă au plătit ceva pentru gazul furnizat de Gazprom.

Pentru a rezolva problema expunerii la șantaj din partea Ucrainei și Belarusului, Gazprom a construit deja North Stream, care transportă gaz prin Marea Nordului direct în Germania și pare decis, împotriva poziției Comisiei Europene, dar cu largul acord al unor state, precum Bulgaria, Austria și chiar Italia, să termine și construcția South Stream. Cele două noi gazoducte ar reprezenta o lovitură dură dată puterii de negociere a Ucrainei și Belarusului, care vor fi nevoite să achiziționeze gaze la prețul pieței europene.

Retorică europeană ieftină

În acest timp, în loc să găsească soluțiile instituționale necesare explorării gazelor neconvenționale, oficialii europeni se remarcă printr-o retorică înflăcărată, ce prezintă soluții care mai de care mai fanteziste, de la importul de gaz natural lichefiat din SUA la importul de gaz din Marea Caspică prin gazoductul în fază de construcție TAP-TANAP. Numai că prima soluție ignoră costurile, de lichefiere, de delichefiere și de transport, care vor conduce la un preț mai ridicat decât cel obținut în prezent de la Gazprom, iar cea de-a doua ignoră atât influența Rusiei în regiunea Mării Caspice, cât și capacitatea redusă de transport a gazoductelor TAP și TANAP. De altfel, oficialii Gazprom obișnuiesc să glumească pe seama acestora, susținând că gazul din Marea Caspică ar putea ajunge europenilor eventual pentru un picnic.

Gigantul rus Gazprom a aprobat marți achiziționarea de la filiala sa din Berlin a unei participațiuni în valoare de 50% din acțiunile South Transport Stream.

Gazprom Germania va vinde gigantului rus 205.990 acțiuni ale South Transport Stream, companie cu sediul în Olanda, se precizează într-o rezoluție aprobată de Consiliul de Administrație al Gazprom, susține Ria Novosti.

South Transprort Stream, un joint-venture international format din Gazprom, italienii de la ENI, francezii de la EDF și nemții de la Wintershall Holding, se ocupă de construirea porțiunii submarine a gazoductului South Stream.

Luna trecută a fost semnat un contract cu compania italiana Saipem pentru construirea primei din cele patru linii marine aferente proiectului.

Gigantul Gazprom, decis să construiască gazoductul

În pofida creșterii tensiunilor din regiune, ministrul rus al energiei Alexander Novak a declarat săptămâna trecută că Gazprom continuă să lucreze la proiectul gazoductului, având inclusiv consultări cu partenerii europeni pe această temă.

South Stream ar trebui să traverseze Marea Neagră pentru a livra gaz rusesc spre Europa Centrală și de Sud. Pentru secțiunile onshore, Rusia a semnat acorduri interguvernamentale cu Bulgaria, Serbia, Ungaria, Grecia, Slovenia și Croația.

Construcția South Stream a început în 2012 în apropiere de orașul rus de Anapa, prima livrare fiind programată pentru primul trimestru al anului 2016, înainte ca gazoductul să deveni vă deplin operațional în 2018.

Bulgaria își vede propriul interes

În prezent, South Stream este obiectul unor critici ale Comisiei Europene, care a solicitat statelor partenere Gazprom renegocierea acordurilor semnate, în sensul eliminării caracterului de monopol acordat Gazprom în ceea ce privește gazul transportat.

Ţările participante la proiectul South Stream au convenit în 2013 să fie reprezentate de Comisia Europeană la negocierile cu Gazprom, astfel încât CE va avea ultimul cuvânt de spus în discuții.

Însă statele par a nu fi dispuse să facă prea multe concesii Comisiei. La începutul lunii aprilie, de exemplu, Parlamentul din Bulgaria a aprobat modificarea legii energiei astfel încât statutul gazoductului South Stream a fost schimbat în cel de interconector de rețea, fapt ce permite ca acesta să iasă de sub incidenţa legislaţiei Uniunii Europene.

Aceste modificări aduse legii energiei elimină, potrivit Mediafax, obligativitatea ca Bulgaria să ofere accesul unor terțe părți la tronsonul South Stream de pe teritoriul său şi scot segmentul de gazoduct de sub incidența reglementărilor reunite în aşa-numitul "Third Energy Package".

Ucraina nu este mulțumită de propunerea Slovaciei privind o conductă de legătură care să permită transportul de gaze naturale din vest prin inversarea fluxului de gaze și, astfel, alimentarea Ucrainei independent de Rusia, argumentând că această conductă nu are o capacitate de transport suficientă, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului slovac al Economiei.

Slovacia s-a oferit să transporte gaz spre Ucraina prin conducta Vojany, care este în prezent nefolosită și care are o capacitate de nu mai puțin de 10 miliarde de metri cubi, a spus purtătorul de cuvânt Stanislav Jurikovic, după o întâlnire dintre ministrul ucrainean al Energiei, Iuri Prodan, și omologul său slovac, Tomas Malatinsky. Ucraina a spus că această capacitate nu este satisfăcătoare, relatează Bloomberg.

Ucraina a propus, în schimb, folosirea capacității suplimentare a conductei magistrale de gaze care leagă cele două țări, o rută–cheie de tranzit al gazelor rusești spre Europa de Vest, a spus Jurikovic. O astfel de soluție ar putea pune în pericol însă alimentarea pentru clienții occidentali ai Gazprom, a spus el, adăugând că negocierile vor continua în 28 aprilie.

„Noi vrem să ajutăm Ucraina, dar în același timp nu vrem să periclităm fluxurile spre Europa de Vest”, a spus Jurikov pentru Bloomberg, din Velke Kapusany, Slovacia, unde a avut loc întâlnirea. „Folosirea conductei Vojany este o soluție pentru care suntem total competenți și care poate fi operațională în noiembrie”, a completat el.

Greu de negociat cu ucrainenii

Ucraina încearcă să-și reducă dependența față de gazele rusești, după o creștere cu 80% a prețului livrărilor Gazprom, în contextul în care conflictul cu Rusia escaladează. Țara datorează mai mult de 2,2 miliarde de dolari pentru gazele pe care le-a importat în martie, ridicând astfel riscul de întrerupere a fluxuriloe către Europa, care primește aproximativ 15% din stocurile sale prin Ucraina.

Slovacia și Ucraina au purtat negocieri, marți, asupra posibilității ca ucrainenii să importe gaze de la slovaci prin inversarea fluxului de gaze prin conductele care traversează cele două țări. Întâlnirea a avut loc la stația de comprimare de la Velke Kapusany, de la frontiera ucraineană, și la ea au participat miniștrii responsabili cu chestiuni energetice din guvernele de la Bratislava și Kiev, un înalt reprezentant al Comisiei Europene, dar nici un reprezentant al Rusiei, deși partea slovacă ar fi vrut să îi implice și pe ruși în aceste discuții.

În decembrie anul trecut, reprezentanți ai autorităților de la Kiev erau așteptați la Bratislava pentru a semna un acord cu Slovacia privind deschiderea unui flux invers de gaze între cele două țări, însă ucrainenii nu au mai apărut la întâlnire, lăsându-i pe partenerii slovaci să-i aștepte degeaba.

Marți au avut loc discuții intense fără precedent de-a lungul întregii Uniuni Europene penttu găsirea de soluții în vederea reducerii dependenței de importurile de gaze din Rusia și pentru aprovizionarea cu gaze a Ucrainei.

Echilibristică delicată

UE se confruntă cu o sarcină descurajatoare: trebuie să depășească rapid o sumedenie de probleme logistice, evitând în același timp să încalce contractele încheiate cu Gazprom și asigurându-se că Ucraina chiar va achita facturile la gaze, relatează Reuters

Rusia furnizează 30% din necesarul de gaze al Europei. Rușii au amenințat că vor tăia alimentarea spre Ucraina și că îi vor impune plata în avans a livrărilor, din cauza datoriilor acesteia, ceea ce a readus pe tapet temerile privind o repetare a crizei stocurilor de gaze din Europa din 2007 și 2009.

Gigantul german RWE a anunțat oficial, marți, că a ajuns la un acord privind furnizarea de gaze naturale Ucrainei în 2014, procesul de alimentare a conductelor Naftogaz urmând a începe imediat.

A trimite gaze spre Ucraina din UE este o armă puternică. Compania care deține monopolul de stat al exporturilor de gaze rusești, Gazprom, a protestat de multe ori față de această schemă, spunând că se teme că gazele sale destinate Germaniei ar urma să fie reexportate spre Ucraina, prin încălcarea contractelor.

RWE a transmis că este vorba de un un coș de gaze din mai multe surse, iar Ucraina ar putea să primească nu mai puțin de 10 miliarde de metri cubi de gaze pe an, așa cum e prevăzut într-un acord cadru din 2012.

Acest lucru ar reprezenta o imensă gură de aer pentru Kiev, permițându-i să reducă importurile de gaze din Rusia cu o treime, mai ales după ce Moscova aproape că a dublat prețul gazelor pe care îl impune Ucrainei, eliminând un discount agreat cu fostul președinte prorus, Victor Ianukovici.

Cine ar putea furniza gaze Ucrainei

Problema ar fi livrarea gazelor spre Ucraina, care are un consum de gaze anual de 55 de miliarde de metri cubi.

Operatorul polonez de conducte Gaz-System a spus că poate livra 1,5 miliarde de metri cubi anual, Ungaria poate probabil să trimită alte 3,5 miliarde de metri cubi, în timp ce România are potențialul de a furnza 1,8 miliarde de metri cubi, dar nu sunt încheiate acorduri ferme asupra livrărilor sale.

Slovacia este statul membru al UE cel mai bine plasat pentru a pompa gaze spre Ucraina, dar inversarea fluxurilor prin oricare dintre cele patru conducte care duc gazele rusești spre ea prin Ucraina ar avea nevoie de încheierea unui acord prin care să se stabilească că această măsură nu contravine actualelor contracte cu Gazprom.

După ce marți nu au reușit să ajungă la un acord privind inversarea fluxurilor, cele două părți iau în considerare semnarea unui memorandum la finalul lunii aprilie, pe tema propunerii de a redeschide o conductă nefolosită pentru a lua gaze din conducta magistrală est–vest, de pe partea slovacă, și de a le aduce în Ucraina.

Legătura ar putea alimenta Ucraina cu mai mult de 3 miliarde de metri cubi începând din octombrie, urmând să se ajungă la un total de aproximativ 9 miliarde de metri cubi primăvara viitoare.

„Memorandumul care este pregătit este un pas sigur spre inversarea alimentării din Uniunea Europeană, dar spun deschis că, dată fiind situația – o situație excepțională – am avea nevoie de substanțial mai mult”, a spus ministrul ucrainean al Energiei, Iuri Prodan.

Și bulgarii se gândesc la alternative

În timp ce fluxurile inversate ar putea atenua efectele unei tăieri a exporturilor rusești în timpul lunilor de vară cu cerere redusă, analiștii spun că acestea nu vor fi suficiente în timpul iernii.

Unele țări din Europa sunt chiar mai dependente față de gazele rusești decât Ucraina, inclusiv Bulgaria, unde ministrul Energiei a spus, marți, că a discutat posibilitatea ca Bulgaria să importe gaze din Azerbaijan dacă Rusia va tăia alimentarea.

„Monitorizăm cu atenție situația din Ucraina. Am discutat acțiunile pe termen scurt pentru a putea garanta alimentarea cu gaze”, a spus Dragomir Stoynev, după întâlnirea cu omologul azer Natik Aliyev.

Aliyev a spus că cei doi au discutat despre livrarea de gaze naturale lichefiate spre porturile grecești, iar de acolo spre Bulgaria.

Nici Azerbaidjanul, nici Grecia nu au terminale de gaze naturale lichefiate pentru a asigura astfel de transporturi în prezent.

Rusia îi dă înainte cu South Stream

Rusia a continuat demersurile privind construcția gazoductului South Stream, care își propune să alimenteze Europa ocolind Ucraina și să ajute Moscova să își majoreze cota de piață pe Bătrânul Continent, mai ales în sudul Europei.

După scandalurile anterioare privind gazele cu Kievul, Rusia a investit miliarde de dolari în noi conducte, inclusiv Nord Stream, care aduce gaze în plus Germaniei, ocolind Ucraina.

South Stream este programat să pompeze gaze în Bulgaria și de acolo mai departe în UE până la sfârșitul deceniului.

Partenerii Gazprom în proiect, italienii de la Eni, au spus că viitorul conductei South Stream a fost pus sub semnul întrebării ca urmare a disputei asupra Ucrainei. UE a amânat de asemenea să avizeze proiectul.

În ciuda crizei politice, consorțiul care conduce proiectul South Stream a transmis că va începe să instaleze prima serie de conducte în această toamnă.

Termenul impus de Gazprom pentru plata celor arieratelor de 2,2 miliarde de dolari înregistrate de Ucraina a expirat în această dimineață, cele două părți nearătând până în prezent nicio disponibilitate spre dialog.

Îm pofida mizei (2,2 miliarde - arierate și un nou sistem de tarifare, care duce prețul gazului rusesc la 485 de dolari pe mia de metri cubi), în acest weekend, potrivit Financial Times, nu au fost purtate niciun fel de negocieri.

Riscul cel mai mare pentru Ucraina, dar și pentru statele europene dependente de importul de gaze din Rusia, este ca Gazprom să stopeze furnizarea de gaze prin conductele ucrainene, așa cum a mai făcut-o în două rânduri în trecut, prima dată în 2006.

În ceea ce privește statele nord-europene, riscul este oarecum atenuat de punerea în funcțiune a gazoductului NorthStream, care alimentează Germania cu gaze direct din Rusia, fără a mai apela la tranzitarea vreunui alt stat.

## Arieratele: 2,2 sau 11,4 miliarde de dolari?

"Nu s-a înregistrat niciun progres. Nu au plătit nici măcar un cent, zero", a declarat purtătorul de cuvânt al Gazprom, Sergei Kupriyanov.

Guvernul ucrainean susține că este dispus să achite datoria de 2,2 miliarde de dolari, însă s-a arătat extrem de nervos la decizia de săptămâna trecută a Gazprom de a majora prețul gazelor de la 268 la 485 de dolari pe mia de metri cubi, denunțând acordul semnat în aprilie 2010 de președinții celor două state, acord care a declanșat și revoluția de la Kiev, care s-a soldat cu înlăturarea președintelui ucrainean Ianukovici. Acordul prevedea o micșorare substanțială, cu o treime, a prețului gazelor furnizat Ucrainei, în schimbul prelungirii perioadei de staționare a flotei rusești în Sevastopol, Crimeeea, care între timp a fost anexată de către Rusia.

"Nu putem furniza gaz gratis, va trebui ca Ucraina să ne plătească datoriile", a declarat și Alexei Miller, CEO-ul Gazprom. "În plus, va trebui ca Kievul să achite și 100% di prețul gazelor furnizate în prezent. Situația nu poate continua la infinit", susține acesta.

Având în vedere că acordul din 2010 a fost anulat săptămâna trecută, Ucraina trebuie să ramburseze sumele respective, a declarat Miller într-un interviu pentru televiziuni ruse de stat.

"Rusia plătea pentru menţinerea Flotei sale în Ucraina (...), pentru ca acordul să fie prelungit, deci putem spune că Rusia plătea în avans. Aceste 11,4 miliarde (de dolari) sunt, deci, o datorie pe care Ucraina a contractat-o faţă de Rusia", a spus el.

## Agresiune gaziferă și economică

Premierul ucrainean Arseni Iatseniuk a acuzat sâmbătă Rusia că vrea să completeze anexarea Crimeei cu anexarea restului Ucrainei prin "agresiune gaziferă și economică".

"Ne dăm seama că următorul pas al Rusiei va fi limitarea furnizării de gaz natural, după tabloul din 2006", a declarat acesta.

În 2006, când a limitat pentru prima dată livrarea de gaze prin conductele ucrainene, tăind volumul destinat Kievului și furnizând doar gazul destinat celorlalți parteneri europenei, Rusia a acuzat Kiev-ul a sifonat ilegal din gazul acestora. Așa că în 2009, Rusia a decis stoparea totală a tranzitului de gaz prin Ucraina, fapt care a generat probleme serioase pe piețele est-europene.

"Ne îndreptăm rapid către un alt război al gazelor", a declarat Valentin Zemlianski, analist pe piața de energie ucraineană, citat de FT.

Surse apropiate Gazprom au negat pentru FT posibilitatea întreruperii furnizării de gaze către Ucraina în această săptămână. În plus, prețul gazelor pe Bătrânul Continent se află la cel mai redus nivel din 2010 ca urmare a vremii mai călduroase și a nivelului ridicat al stocurilor care au redus cererea de gaze.

## Kiev-ul amenință cu Curtea de Arbitraj

Ucrainenii susțin că au și o variantă de rezervă. Ministrul ucrainean pentru Energie Iuri Prodan a declarat că, în lipsa unui acord asupra preţului gazelor, Kievul va sesiza Curtea de Arbitraj, aşa cum prevede contractul de livrare a gazelor ruseşti.

"Vom încerca să ajungem la un acord. Dacă nu vom ajunge, vom sesiza Curtea de Arbitraj", a anunţat el.

## UE avertizează asupra riscului prăbuşirii economice a Ucrainei

La rândul lor, miniştrii de Externe ai statelor membre UE au avertizat sâmbătă Rusia cu privire la riscul unei prăbuşiri economice a Ucrainei, din cauza creşterii - asimilate unei sancţiuni - cu 80% a preţului la achiziţia de gaze naturale ruseşti.

"Rusia are tot interesul ca Ucraina să nu se prăbuşească pe plan economic şi politic", a declarat şeful diplomaţiei germane Frank-Walter Steinmeier într-o reuniune informală cu omologii săi din cadrul UE, la Atena, citat de Mediafax.

"Rusia joacă un rol important deoarece stabilizarea economică a Ucrainei depinde în parte de preţurile energiei furnizate" de către Moscova, a subliniat Steinmeieir.

"De aceea este necesar să dialogăm cu Rusia, chiar dacă avem divergenţe", a adăugat ministrul german, ale cărui îngrijorări erau împărtăşite de mai mulţi dintre omologii săi reuniţi în capitala greacă.

Dependența Europei de gazele rusești a fost până în prezent principala problemă a Europei în abordarea conflictului dintre Rusia și Ucraina. Și probabil că va rămâne.

Cu toate acestea, Comisia Europeană a dat în această săptămână primele semnale că ar putea apela la aceeași armă pe care o folosește Rusia, șantajul energetic, în relațiile cu fostul stat sovietic.

Astfel, oficialii europeni au anunțat decizia de a amâna discuțiile referitoare la rezolvarea problemelor legate de construcția gazoductului South Stream, dar și cele referitoare la conectarea celuilalt gazoduct la care Gazprom este acționar majoritar, North Stream la gazoductul german OPAL.

Astfel, potrivit agenției bulgare Novinite, Comisia Europeană a amânat decizia privind majorarea accesului Gazprom la gazoductului OPAL, care poate fi alimentat prin conducta de gaz Nord Stream.

Germania și Rusia au cerut exceptarea OPAL de la normele celui de-al treilea pachet energetic 

Purtătorul de cuvânt al comisarului UE pentru Energie, Günther Oettinger, citat de ITAR-TASS, a invocat necesitatea strângerii de informații tehnice suplimentare necesare, adăugând că CE și-a reafirmat angajamentul față de o clarificare rapidă a problemelor aflate în discuție.

CE promisese că va lua o decizie pe această temă până pe 10 martie. Potrivit celui de-al treilea pachet energetic al UE, Gazprom are obligația de a aloca până la 50% din capacitate OPAL de la furnizori independenți. Cu toate acestea, singurul furnizor al conductei de gaze cu o capacitate anuală de 36 de miliarde de metri cubi este gazoductul Nord Stream.

Pentru a evita pierderi financiare uriașe, Rusia și Germania au cerut CE să acorde gazoductului OPAL o exceptare de la normele celui de-al treilea pachet energetic.

OPAL este operat de OPAL NEL TRANSPORT GmbH, o subsidiară a Wingas, care este deținută în proporție de 50% mai puțin o acțiune, de Gazprom, iar restul de Wintershall GmbH. E.ON Ruhrgas deține 20% din OPAL NEL TRANSPORT GmbH.

Gazoductul Nord Stream este deținut de Gazprom (51%), companiile germane Wintershall și E.ON Ruhrgas (15,5% fiecare) și de olandezii de la Gasunie și francezii de la GDF SUEZ, cu 9% fiecare.

Negocierile pe tema conflictelor juridice dintre UE și Gazprom în ceea ce privește South Stream- amânate

Într-un interviu acordat Die Welt, același comisar UE pentru energie, Guenther Oettinger, a anunțat că UE este pe cale să amânane și discuțiile cu Rusia cu privire la proiectul gazoductului South Stream, care vizează aducerea de gaz rusesc prin Marea Neagră.

"Nu voi accelera pentru moment negocierile pe tema gazoductelor, cum ar fi South Stream; acestea vor fi amânate," a declarat Oettinger, citat de Reuters.

Potrivit oficialului de naționalitate germană, în prezent Europa nu se confrunta cu o problemă de alimentare cu gaz, cu atât mai mult cu cât se apropie rapid primăvara.

Gazoductul South Stream, construit de Gazprom, traversează Marea Neagră și este menit să ocolească Ucraina. El ar urma să acopere aproximativ 15% din cererea de gaze naturale anuală a UE până în 2018.

Însă, în prezent, gazoductul se află într-o serie de conflicte juridice cu UE, care caută să-și diminueze dependența de Rusia în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze.

CE a cerut ca Rusia să-și alinieze legislația și tarifele de transport cu directivele europene. În plus, Gazprom este anchetat pentru politica sa de prețuri, rezultat al poziției sale dominante pe piața europeană.

Oettinger nu este adeptul unor sancțiuni economice pe scară largă

Oettinger a adăugat că susține sancțiunile bancare și cele referitoare la acordarea de viză împotriva unor factori de decizie ruși, însă nu este adeptul unor sancțiuni economice pe scară largă.

"Ar fi greșită compromiterea relațiilor economice cu Rusia, relații construite în mai multe zeci de ani. Ele sunt importante pentru economiile și locurile de muncă din Europa și Rusia.", a declarat comisarul european.

Conducerile companiilor Gazprom și OMV au avut, duminică, o întâlnire în care au discutat aspecte ale colaborării lor bilaterale, principalele puncte din agendă fiind livrările de gaze naturale ale rușilor către austrieci și proiectul gazoductului South Stream.

Cele două delegații au fost reprezentate la cel mai înalt nivel, șefii acestora fiind directorii generali ai celor două companii, respectiv Alexei Miller (Gazprom) și Gerhard Roiss (OMV, foto). Întâlnirea a avut loc la Soci, orașul-gazdă al recent încheiatelor Jocuri Olimpice de iarnă.

Anul trecut, Gazprom a vândut OMV 5,23 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Colaborare veche

În ianuarie, șeful diviziei de gaze și electricitate al principalului acționar al Petrom, Hans-Peter Floren, a declarat că negocierile dintre OMV și Gazprom referitoare la contractele de furnizare de gaze naturale pe termen lung nu sunt afectate de disputele dintre Uniunea Europeană și gigantul rus.

În decembrie 2013, OMV a ajuns la un acord preliminar cu Gazprom în vederea ajustării prețului gazelor rusești, care până atunci se indexau în funcție de evoluția prețului internațional al petrolului. Noua formulă va reflecta mai bine prețurile de pe piața spot a gazelori, cea ce va avea un efect pozitiv asupra rezultatelor unitații de trading cu gaze a OMV, Econgas, unitate aflată la acel moment pe pierdere.

Cele două companii negociau la acea dată asupra unei soluții permanente, care să pună în practică acordul interimar convenit în decembrie. "Nu cred că relațiile noastre contractuale bilaterale sunt umbrite de discuțiile dintre Gazprom și UE", spunea Floren.

Uniunea Europeană a deschis o anchetă anti-trust împotriva Gazprom, pe care o acuză că practică prețuri de monopol și a solicitat companiei rusești să renegocieze cu mai multe state europene, inclusiv Austria, acordurile semnate pentru construcția South Stream, susținând că acestea încalcă legislația europeană cu privire la managementul rețelelor de conducte de gaze.

OMV se bazează pe livrări de gaze din Rusia din 1968, când Austria a negociat acorduri de import cu Uniunea Sovietică. Actualele acorduri, valabile până în 2027, prevăd livrări de gaze din Siberia către facilitățile de depozitare ale OMV din Baumgarten, Austria. Gazprom are în plan livrarea de gaze către Baumgarten prin gazoductul South Stream.

"Nici o companie nu are o relație de mai lungă durată cu Gazprom decât OMV. Deal-ul cu Rusia este bun atunci când nu este suficientă lichiditate pe piețele spot, însă indexarea prețurilor la gaze la cotațiile mondiale ale țițeiului face contractele pe termen lung neeconomice", adăuga CFO-ul OMV.

Cum a apărut proiectul South Stream

La începutul anului 2000, Moscova și Kievul au discutat varianta ca Gazprom să închirieze de la ucraineni rețeaua de transport de gaze, pentru a asigura securitatea livrărilor către Europa, mai ales pe timp de iarnă. Tratativele au fost suspendate după venirea la putere a lui Viktor Ianukovici, pe o platformă politică pro-occidentală.

La acea dată, autoritățile ucrainene au susținut că închirierea și cedarea către Rusia a administrării rețelei de conducte de gaze ar pune în pericol securitatea națională. Refuzul Ucrainei a determinat Rusia să lanseze proiectele de gazoducte Nord Stream și South Stream, menite să asigure tranzitul gazelor rusești către Europa fără să mai fie nevoie de utilizarea conductelor ucrainene.

Însă potrivit publicației online prooccidentale ucrainianweek.com, chiar dacă cele două gazoducte ar fi construite și ar funcționa la capacitate maximă, asta tot nu ar permite Gazprom să se dispenseze cu totul de sistemul ucrainean de conducte de gaze pentru exporturile sale către Occident.

Pravda: Ucraina, câmpul bătăliei UE-Gazprom

Adevărata miză a conflictului din Ucraina este redistribuirea profiturilor de miliarde de dolari rezultate din activitatea de vânzare a gazelor naturale, fiind vorba nu despre o bătălie între Rusia și Ucraina, ci de una dintre Rusia și UE, a declarat economistul rus Said Gafurov, citat de Pravda.

"Sunt mulți bani în joc. Este vorba despre implementarea de către Ucraina a normelor UE privind interzicerea situației în care o companie deținătoare a unui sistem de conducte de transport de gaze este totodată și producător al gazelor transportate prin respectivul sistem de conducte", a spus Gafurov.

Ca urmare a acestor norme, cuprinse în așa-numitul Al Treilea Pachet Energetic, Gazprom este obligată, pentru a continua să să rămână în business în UE, să permită altor companii accesul la conductele prin care își transportă gazele, iar dacă nu există doritori în acest sens, să păstreze liberă în permanență o anumită capacitate de transport de rezervă. Acest lucru reduce semnificativ profitabilitatea investițiilor Gazprom în majorarea producției sale de gaze naturale. Este, de altfel, unul dintre principalele motive pentru care Rusia este interesată ca Ucraina să nu intre în asociere cu UE.

Gafurov a mai arătat că, de la debutul conflictului din Ucraina, prețul acțiunilor Gazprom la bursă a fost extrem de volatil, investitorii temându-se de efectele asupra companiei ale unei eventuale alinieri a Ucrainei la standardele UE privind transportul de gaze naturale.

"Aceste norme sunt pur și simplu nerușinate, căci permit statelor membre UE să anuleze pur și simplu contractele pe termen lung semnate cu Gazprom. Ceea ce este bun pentru Gazprom este bun și pentru Rusia. Rusia este extrem de interesată ca Ucraina să nu adere la normele energetice ale UE, pentru că ar fi rău pentru economie, pentru exporturi și pentru balanța de plăți", a conchis economistul rus.

Este din ce în ce mai limpede că, de facto (chiar dacă, cel mai probabil, nu și de iure, cel puțin deocamdată), Ucraina se îndreaptă către o secesiune între regiunea de vest, prooccidentală, și cea de est, rusofonă. Acest lucru are efecte importante atât asupra valorificării resurselor de gaze naturale ale țării, inclusiv a celor neconvenționale, de șist, cât mai ales asupra sistemului ucrainean de conducte de transport gaze, de care depinde în bună măsură aprovizionarea Europei.

Sciziunea internă a Ucrainei împarte practic în două zăcămintele de gaze de șist ale țării, între rusofoni și prooccidentali. Mai mult, se pune problema controlului asupra resurselor de gaze naturale offshore ale Ucrainei, localizate în platoul continental al Mării Negre, proiect în care este implicată și OMV Petrom.

Cât privește sistemul de conducte de gaze, tabăra prorusă ar fi dispusă să cedeze Rusiei controlul asupra acestuia, în timp ce cea proocidentală ar dori o aliniere a sistemului la normele UE din energie, ceea ce ar avea consecințe dezastruoase asupra Gazprom, care își exportă producția în Occident prin conductele respective.

Fracturare hidraulică, dar și geopolitică

Ucraina dispune de două zăcăminte majore de gaze de șist. Unul dintre acestea este localizat la Oleska, în vestul țării, unde americanii de la Chevron ar putea începe operațiunile cel mai devreme în trimestrul al treilea al acestui an.

Chevron și autoritățile de la Kiev au semnat, în noiembrie anul trecut, un acord, în valoare de 10 miliarde de dolari, de împărțire a producției de gaze de șist de pe câmpul Oleska. Concesiunea se întinde în regiunile Lvov și Ivano-Frankivsk. Estimările oficiale indică o producție anuală, de pe această concesiune, cifrată între 5 și 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

În estul rusofon al Ucrainei se află un alt zăcământ major de gaze de șist, cel de la Yuzivska. Pe 24 ianuarie anul acesta, la Davos, Ucraina a semnat cu cei de la Royal Dutch Shell un acord pe 50 de ani, în valoare de 10 miliarde de dolari, pentru explorarea și exploatarea respectivului zăcământ.

Rușii au recționat imediat

Shell intenționează să instaleze un număr de 15 sonde de explorare în cadrul proiectului, care va fi derulat prin intermediul unui joint-venture format cu o companie locală creată special în acest scop, numită Nadra Yuzivska.

Concesiunea Royal Dutch Shell din Ucraina ar putea conține până la 113 miliarde de metri cubi de gaze naturale, aproape cât totalul rezervelor confirmate de gaze ale Algeriei, unul dintre cei mai mari exportatori ai lumii, susține guvernul de la Kiev. Potrivit autorităților ucrainene, Shell ar putea produce între 8 și 10 miliarde de metri cubi de gaze pe an, ceea ce ar acoperi circa 20% din consumul total al Ucrainei.

La o zi după semnarea de catre ucraineni a acordului cu Shell, Gazprom a trimis monopolului de petrol și gaze al Ucrainei, Naftogaz, o factură de 7 miliarde de dolari, pe care pretindea că Naftogaz îi datorează pentru gazele contractate, dar neconsumate în 2012.

În perioada 2006 – 2009, Gazprom a tăiat de două ori aprovizionarea cu gaze a Ucrainei, în timpul unor ierni deosebit de geroase. Acest lucru a dat peste cap alimentarea cu gaze a întregii Europe, întrucât gazul rusesc livrat de Gazprom partenerilor europeni tranzitează Ucraina, prin intermediul infrastructurii de conducte construite în epoca sovietică.

Offshore-ul a rămas în coadă de pește

Și mai importantă, și mai sub semnul întrebării, dat fiind evoluțiile politice din Ucraina, este soarta zăcământului convențional offshore de gaze naturale Skifska, de pe platoul continental al Mării Negre.

În septembrie anul trecut, Ucraina a încheiat un acord formal cu un consorţiu format din Exxon Mobil, Shell, OMV Petrom şi compania ucraineană de stat Nadra privind împărţirea producţiei care urmează să fie extrasă din perimetrul gazeifer Skifska din nord-vestul Mării Negre, în apropiere de granița cu România. Producția zăcământului respectiv este estimată la 8-10 miliarde de metri cubi anual, echivalent cu jumătate din consumul României.

Problema este că respectivul acord formal a rămas, deocamdată, literă moartă. În ianuarie anul acesta, semnarea unui contract ferm a fost amânată pentru a doua oară la rând de către autoritățile de la Kiev, din cauza instabilității politice din Ucraina. Amânarea a fost anunțată după ce, în decembrie 2013, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că că Rusia a acceptat să micşoreze cu o treime preţul gazelor pe care le exportă în Ucraina, de la peste 400 la 268,5 dolari/mia de metri cubi.

Rusia vrea controlul asupra conductelor de gaze ucrainene

Chiar dacă Rusia își va ține promisiunea de ieftinire a exporturilor de gaze către Ucraina, reducerea de preț nu va veni fără costuri. Practic, rușii le cer ucrainenilor trei lucruri: respingerea normelor energetice ale UE privind transportul gazelor, transferul către Gazprom al administrării sistemului național de conducte de gaze al Ucrainei și renunțarea la ideea de a importa gaze din alte surse decât Rusia, via Slovacia sau Turcia.

În ultimele trei luni, înalți oficiali ucraineni, începând chiar cu fostul președinte Ianukovici, au dat semnale că sunt gata să respecte toate cele trei condiții ale Rusiei.

La începutul anului 2000, Moscova și Kievul au discutat varianta ca Gazprom să închirieze de la ucraineni rețeaua de transport de gaze, pentru a asigura securitatea livrărilor către Europa, mai ales pe timp de iarnă. Tratativele au fost suspendate după venirea la putere a lui Viktor Ianukovici, pe o platformă politică pro-occidentală.

La acea dată, autoritățile ucrainene au susținut că închirierea și cedarea către Rusia a administrării rețelei de conducte de gaze ar pune în pericol securitatea națională. Refuzul Ucrainei a determinat Rusia să lanseze proiectele de gazoducte Nord Stream și South Stream, menite să asigure tranzitul gazelor rusești către Europa fără să mai fie nevoie de utilizarea conductelor ucrainene.

Însă potrivit publicației online prooccidentale ucrainianweek.com, chiar dacă cele două gazoducte ar fi construite și ar funcționa la capacitate maximă, asta tot nu ar permite Gazprom să se dispenseze cu totul de sistemul ucrainean de conducte de gaze pentru exporturile sale către Occident.

Pravda: Ucraina, câmpul bătăliei UE-Gazprom

Adevărata miză a conflictului din Ucraina este redistribuirea profiturilor de miliarde de dolari rezultate din activitatea de vânzare a gazelor naturale, fiind vorba nu despre o bătălie între Rusia și Ucraina, ci de una dintre Rusia și UE, a declarat economistul rus Said Gafurov, citat de Pravda.

"Sunt mulți bani în joc. Este vorba despre implementarea de către Ucraina a normelor UE privind interzicerea situației în care o companie deținătoare a unui sistem de conducte de transport de gaze este totodată și producător al gazelor transportate prin respectivul sistem de conducte", a spus Gafurov.

Ca urmare a acestor norme, cuprinse în așa-numitul Al Treilea Pachet Energetic, Gazprom este obligată, pentru a continua să să rămână în business în UE, să permită altor companii accesul la conductele prin care își transportă gazele, iar dacă nu există doritori în acest sens, să păstreze liberă în permanență o anumită capacitate de transport de rezervă. Acest lucru reduce semnificativ profitabilitatea investițiilor Gazprom în majorarea producției sale de gaze naturale. Este, de altfel, unul dintre principalele motive pentru care Rusia este interesată ca Ucraina să nu intre în asociere cu UE.

Gafurov a mai arătat că, de la debutul conflictului din Ucraina, prețul acțiunilor Gazprom la bursă a fost extrem de volatil, investitorii temându-se de efectele asupra companiei ale unei eventuale alinieri a Ucrainei la standardele UE privind transportul de gaze naturale.

"Aceste norme sunt pur și simplu nerușinate, căci permit statelor membre UE să anuleze pur și simplu contractele pe termen lung semnate cu Gazprom. Ceea ce este bun pentru Gazprom este bun și pentru Rusia. Rusia este extrem de interesată ca Ucraina să nu adere la normele energetice ale UE, pentru că ar fi rău pentru economie, pentru exporturi și pentru balanța de plăți", a conchis economistul rus.

Gigantul Gazprom este marele campion rus al investițiilor ineficiente, în special de infrastructură, irosind sume comparativ cu care cele 51 de miliarde de dolari cheltuite cu organizarea Olimpiadei de iarnă de la Soci par o cifră modestă, reiese dintr-un raport al partidului RPR Parnas, liberal de opoziție, citat de The St. Petersburg Times.

Principala critică adusă de opoziție companiei de stat ruse este inoportunitatea investițiilor în infrastructură efectuate, în special a gazoductului South Stream, care, în opinia co-președintelui RPR Parnas, Boris Nemtsov, nu va fi putea fi utilizat nici măcar la jumătate din capacitate.

În opinia liberalilor ruși, cheltuielile monumentale necesare pentru aceste mega-proiecte vor fi acoperite în mare parte de creșterea prețurilor pe piața internă de gaze, iar beneficiile vor fi culese de o mână de oameni de afaceri apropiați președintelui Vladimir Putin, răsplătiți cu contracte de construcții extrem de atractive.

Peste jumătate din cele 51 de miliarde cheltuite cu Olimpiada de la Soci, "furate"

Anul trecut, Nemtsov, fost ministru al energiei și protejat al fostului președinte Boris Elțîn, a publicat o anchetă similară referitoare la cazurile de corupție din timpul construcției infrastructurii Olimpiadei de iarnă de la Soci. Acesta a acuzat că, din cele 51 de miliarde de dolari "investite", numai puțin de 25-30 de miliarde au fost "furate", fiind dedicate clienților politici. Evident că guvernul rus a negat orice acuzație.

South Stream, de două ori mai scump decât Olimpiada

În raportul referitor la cheltuielile Gazprom, cea mai importantă acuzație este adusă în ceea ce privește construcția gazoductului South Stream, care se întinde de la câmpul Bovanenkovo ​​din Peninsula Yamal din nord-vestul Siberia de sud, trece prin centrul Rusiei, prin Marea Neagră, și ajunge până în sud-estul Europei.

"Costul întregii conducte este estimat la aproximativ 3 miliarde ruble (85 miliarde de dolari) - de două ori suma cheltuită pentru Olimpiada de iarnă de la Soci", a declarat Nemtsov.

Capacitate de transport dublă necesarului de import al UE

Fostul ministru rus al energiei susține că această conductă este cel puțin inoportună. Exporturile de gaze rusești către Europa nu depășesc 170 de miliarde de metri cubi, chiar și în anii cu consum de vârf, susține Nemtsov. Capacitățile existente, inclusiv gazoductul Nord Stream, care traversează Marea Baltică, în nordul Germaniei, se ridică la peste 250 de miliarde de metri cubi. South Stream ar oferi o suplimentare de 60 de miliarde de metri cubi, ceea ce înseamnă o capacitate totală care este aproape dublă volumelor transportate în prezent.

Gazul extras la Bovanenkovo ​​ar fi putut fi transportat prin intermediul infrastructurii existente, fiind necesară doar crearea unei legături către terminalul Yamburg situat în peninsula Yamal, care are deja acces la un sistem de conducte, a declarat Mihail Krutikhin, partener și analist la firma de consultanță RusEnergy. "Însă a fost preferată proiectul tehnic cea mai dificilă și costisitor", susține acesta.

Gazoductul ruso-chinez, inutil

Un alt proiect criticat pentru risipa cu care a fost realizat este gazoductul care va lega câmpul de la Kovyitkinskoye, la nord de lacul Baikal, cu Blagoveschensk, Khabarovsk și Vladivostok la est, în vederea creării unui coridor de alimentare cu gaz a Chinei. Costul estimat al proiectului este de 1,4 trilioane de ruble. "Există deja o conductă la Sakhalin la Khabarovsk și Vladivostok, care pe de o parte are o capacitate superioară volumului de gaz transportat în prezent, iar pe de alta, nu are semnat nici un contract cu China", a declarat Krutiknin. Până în prezent, construcția gazoductului ruso-chinez a fost amânată, dar ideea nu a fost abandonată.

Principalii beneficiari: doi "prieteni vechi ai lui Putin", Ziyad Manasir și Arkady Rotenberg

Principalul beneficiar acestor mega-proiecte de transport este, potrivit liberalilor ruși, un grup de lobby condus de doi "prieteni vechi ai lui Putin", Ziyad Manasir și Arkady Rotenberg, care controlează companiile Stroigazconsulting și Stroigazmontazsh, subcontractanții principali ai Gazprom în construcția de conducte.

Iar costurile, susține fostul ministru rus al energiei, vor fi suportate de populație. "Guvernul are drept scop creșterea prețurile interne la gaze la nivelul mediu din UE. Acest lucru se va întâmpla gradual. Deja, prețul gazului pe piața internă rusă se situează la un nivel cu 100 dolari pe mia de metri cubi peste prețul plătit ce consumatorii americani", crede Nemtsov.

Scăpați de potențiala concurență a Nabucco Vest, rușii de la Gazprom s-au pus pe treabă în vederea îndeplinirii obiectivului lor de a lansa Gazoductul South Stream, cu o capacitate de transport de 63 miliarde metri cubi de gaz anual, în 2016. Astfel, com­pa­nia rusă Stroytransgaz, unul dintre cei mai mari subcontractori ai Gaz­prom, se pregătește să semneze contracte în valoare de 6,6 miliarde de euro pen­tru construirea sec­țiu­nii con­tinentale a gazo­ductului și și-a înregistrat de­ja birouri în Bulgaria, Ser­bia și Slovenia.

Potrivit Ziarului Financiar, licitațiile pentru lu­cră­rile de construcție au în­ceput deja. Costurile dezvoltării întregului proiect ­sunt estimate la 16 miliarde de euro, însă cea mai mare parte a cheltuielilor se va duce pe con­struirea secțiunii submarine. În Bulgaria, parlamentarul socialist Tasko Ermenkov a anunțat luna trecută că o mare parte a lucrărilor de construc­ție pentru segmentul bulgar va fi atri­buită contractorilor locali. Politicianul a explicat că Gazprom a dat asigurări în acest sens. Bulgaria nu va contribui financiar la dez­vol­tarea secțiunii locale, ale cărei costuri sunt estimate la 2,2 mld euro, dar va renunța la taxe­le de tranzit pentru o perioadă de 15 ani de la punerea în funcțiune a gazoductului.

Agerpres publică declarația ministrului ucrainean al energiei, Eduard Stavytsky, potrivit căruia  Ucraina speră să semneze în toamnă un acord privind furnizarea de gaze naturale în sistem invers cu Slovacia și România. Inițial, acordul cu Slovacia trebuia semnat la finele lunii iunie, iar ulterior la începutul lunii iulie, însă de ambele date au fost amânate din motive neprecizate. "Sunt încrezător că în septembrie vom semna un acord cu partenerii noștri din Slovacia, iar în octombrie sperăm să semnăm un acord cu România", a declarat Stavytskiy.  Ucraina importă aproximativ 60% din necesarul său de gaze naturale din Rusia, însă autoritățile de la Kiev încearcă să reducă dependența de gazele naturale rusești. Ucraina achiziționează deja gaze naturale de la compania germană RWE, iar aceste gaze sunt importate via Polonia și Ungaria. 

Agerpres susține că, în pofida faptului că, de la 1 iulie, proiectele fotovoltaice primesc doar 4 certificate verzi pe MWh, față de 6 certificate, iar cele  eoliene primesc doar un certificat din două, Comitetul de reglementare din cadrul Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat în ședința de joi, 22 august, cinci autorizații de înființare pentru parcuri fotovoltaice și două pentru proiecte eoliene. În ședința din 14 august au mai fost emise autorizații de înființare pentru opt proiecte fotovoltaice și două eoliene. În luna iulie 2013, ANRE a acordat 39 de autorizații de înființare pentru proiecte fotovoltaice, două pentru eoliene, două pentru producerea energiei pe bază de biomasă și o autorizație pentru producerea de energie hidro.

Mediafax informează că Chevron a obținut certificatul de urbanism pentru explorarea gazelor de șist într-o nouă zonă din județul Vaslui, a patra de până acum, după ce Consiliul Județean eliberase aceleași document, în decembrie 2012 și ianuarie 2013, pentru alte trei perimetre de explorare. Noua zonă unde compania americană ar urma să își amplaseze sonda de explorare este în comuna Puiești, la un kilometru și jumătate de localitatea Cetățuia. Potrivit documentelor depuse la CJ Vaslui, Chevron deține trei parcele grupate pe o suprafață de 29.600 de metri pătrați în extravilanul localității Puiești. Ca și în cazul celorlalte trei certificate de urbanism primite în decembrie 2012 și ianuarie 2013, societatea care dorește explorarea gazelor de șist va trebui să depună o serie de documente pentru a putea să obțină și autorizația de construcție, cum ar fi acordul de mediu, precum și avizele Companiei Apele Române și Agenției Naționale pentru Resurse Minerale.

Ziarul Financiar anunță ceea ce el crede că este "Transferul anului": „perla“ din energie Conpet vine în septembrie la prima categorie a Bursei. Conpet Ploiești (COTE), com­pania care deține mo­no­polul pe piața transpor­tului de produse petroliere prin conducte în România, urmează să se transfere la începutul lunii viitoare de pe piața RASDAQ la prima categorie a Bursei de la București după ce recent ASF a avizat prospectul de listare a companiei pe bursă.

Potrivit aceluiași Ziar Financiar, Nuclearelectrica, pro­du­că­torul care asigură 20% din energia României, a pierdut în primele luni ale anului 23 de contracte de vânzare a electricității din cauza faptului că firmele contractante au decis să rezilieze înțe­legerile pe termen lung și să-și ia energia de pe piața spot, acolo unde în primul semestru prețul a scăzut cu aproape 36%. Compania spune că a reușit să revândă energia și în plus a încasat penalizări de 45 de milioane de lei (10,2 milioane de euro) de la cei care au rupt unilateral contractele, Nuclearelectrica revenind pe profit în primul semestru din 2013. În primele șase luni ale anului compania a înregistrat o cifră de afaceri de 930,5 milioane de lei (212 milioane de euro), în creștere cu 20 de procente comparativ cu perioada similară a anului trecut, și a ajuns la un profit net de 213,2 milioane de lei (48,5 milioane de euro), de la pierderile de 33,7 milioane de lei (7,6 milioane de euro) din primele șase luni ale din 2012.

Ziarul Financiar anunță intenția Enel, cel mai mare distribuitor privat de energie din România, de a începe în acest an montarea primelor contoare inteligente, așa-numitele smart meters, în București, până la finalul lui 2013, circa 30.000 de astfel dispozitive urmând să fie instalate. Un contor inteligent îi permite consumatorului să afle în timp real ce cantitate de energie consumă și la ce preț, astfel încât acesta își poate controla mai bine factura de energie, în timp ce distribuitorul primește aproape instant informațiile de la punctele de consum pe care le alimentează.

Ziarul Financiar mai publică o știre potrivit căreia EnergoBit, una dintre cele mai mari companii active în domeniul echipamentelor și lucrărilor pentru industria energetică, preluată la finalul anului trecut de fondul polonez de investiții Innova Capital, a investit 1,8 mil. euro într-o fabrică de transformatoare la Cluj, unde în prezent lucrează 40 de oameni. Fabrica, dezvoltată pe o suprafață de 2.000 mp, și-a început activitatea în urmă cu trei luni, iar capacitatea anuală de producție este de 500 de transformatoare, cu o putere de până la 2.500 kVA fiecare.

Agerpres îl citează pe ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlățean, care a declarat, ieri, că România și Bulgaria analizează posibilitatea construirii unei noi hidrocentrale pe Dunăre. "Am discutat despre perspectivele finalizării până în decembrie anul acesta a interconectorului de gaz Giurgiu-Ruse, un proiect extrem de important și, de asemenea, analizăm, ambele părți, posibilitatea construirii unei noi hidrocentrale pe Dunăre", a spus Corlățean într-o conferință de presă, după întâlnirea cu ministrul Afacerilor Externe din Bulgaria, Kristian Vigenin.  Ministrul a precizat că unul dintre punctele importante privind realizarea hidrocentralei pe Dunăre vizează identificarea surselor de finanțare.

Alexei Miller, CEO al gigantului rus Gazprom este aşteptat azi la prânz la Sofia pentru a discuta despre începerea South Stream. Mulţi experţi sunt de părere că o extensie a acestui gazoduct este singura variantă serioasă pentru România, la gazele transportate prin Ucraina. Nu e clar însă când vor începe săpăturile în Bulgaria (promise a începe în decembrie anul trecut şi apoi în vara aceasta) pentru că încă nu s-au acordat nici avize de mediu şi nici de construcţie.

Ultima varianta vehiculată pentru începerea săpăturilor pe teritoriul Bulgariei pentru acest gazoduct deţinut jumătate de Gazprom este finalul acestui an. Dacă această ultimă “modificare a modificărilor” mai vechi va fi respectată, gazul din South Stream ar urma să treacă prin Bulgaria începând cu anul 2015.

În ţara de la sud de Dunăre, dezbaterea publică a evaluării impactului asupra mediului a început şi acoperă 39 de municipalităţi pe teritoriul cărora gazoductul va trece, cel puţin după planurile actuale.

După căderea variantei  cu Nabucco, „România va opta în favoarea South Stream, pentru că altă alegere nu mai are”, consideră analistul azer Ilgar Valizade, citat de agenţia Regnum. Pe de altă parte, dacă South Stream nu mai are concurent, nu e clar cât de avantajoase vor fi gazele ruseşti transportate prin Marea Neagră versus cele pe care le primim acum via Ucraina.

Lansarea oficială a proiectului a fost făcută în decembrie în prezenţa lui Vladimir Putin, în apropierea staţiunii Anapa, de pe malul Mării Negre. Proiectul de 2.380 de kilometri ar trebui să permită Rusiei să livreze anual 63 de miliarde de metri cubi de gaze naturale către Europa. Gazoductul Rusiei va fi construit pe sub Marea Neagră până în Bulgaria, după care va tranzita Serbia, Ungaria, Slovenia şi Italia.

Gazprom a mai dat în folosinţă în nordul Europei în 2011 gazoductul Nord Stream, construit pe sub Marea Baltică. Acesta are o capacitate de 55 de miliarde de metri cubi pe an, capacitate care urmează să fie suplimentată.

Eșecul proiectului Nabucco Vest a trezit în România spiritele politicienilor, declansând o adevărată furtună a declarațiilor pe tema independenței energetice a României, a rolului statului în sectorul energetic, sau pe tema privatizărilor și efectelor acestora.

Noul război dintre cele două Palate, Cotroceni și Victoria, pare a avea și o primă victimă colaterală, Rompetrol, legea privind stingerea diferendului dintre statul român și KazMunaiGas nefiind promovată de președinte. Ea urmează să fie reexaminată de Parlament, la o dată încă necunoscută, acesta fiind în vacanță.

După ieșirile publice ale președintelui de săptămâna trecută, a venit rândul oficialilor KazMunaiGas să explice conținutul Memorandumului semnat cu statul român. "Acesta nu este un compromis. Pentru că, atunci când faci un compromis asupra unui lucru, înseamnă că cineva are de pierdut, iar cealaltă parte câștigă. Dar în acest caz nici compania noastră, nici statul român nu au de pierdut. Aș spune chiar că am inversat situația și că în acest caz ambele părți câștigă. România, statul român, are numai de câștigat prin angajamentul unor investiții mari. Este cunoscut faptul că nivelul investițiilor străine în România este foarte scăzut. Așa că aducerea unor fonduri mari pe piața de aici este un mare pas înainte. Unul-doi investitori pot crea un climat de investiții propice și vor atrage și alți investitor. E o reacție în lanț și trebuie să înceapă de undeva, altfel nu se vor crea și alte oportunități. Nu știu dacă suntem chiar prima „verigă“ din acest lanț, dar ne străduim să punem bazele altor investiții", a declarat, pentru Adevărul, Azamat Zhangulov, vicepreședinte al Rompetrol Group.

De altfel, se pare că președintele dictează agenda publică în ceea ce privește subiectele energetice. După ce acesta a declarat că este "o copilărie" ideea ca și România să fie inclusă, după eșecul Nabucco, în proiectul gazoductului South Stream al operatorului rus Gazprom, Economica.net anunță că și South Stream are propriile sale probleme. Directorul gigantului rus Gazprom, Alexey Miller, va face o vizită de o zi în capitala Bulgariei, pentru a discuta dezvoltarea parteneriatului pentru proiectul South Stream, în condițiile în care secțiunea bulgară a proiectului South Stream era planificată să înceapă la mijlocul acestei veri, dar până în prezent nu a fost emis raportul privind impactul asupra medului și nici autorizația de construcție.

Capital anunță că România a importat, în primele cinci luni din 2013, o cantitate de țiței de peste 1,505 milioane tone echivalent petrol, cu 546.100 tep (26,6%) mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Producția de țiței s-a ridicat, în perioada ianuarie-mai 2013, la circa 1,6 milioane tep, fiind cu 1,6% (26.600 tep) mai mică față de cea din perioada similară a anului trecut.

Bursa susține că Oltchim, aflat în insolvență a obținut două finanțări, de la Piraeud Bank și Transilvania Bank. Avocatul Gheorghe Piperea, unul din administratorii judiciari, a declarat, pentru Bursa: "Piraeus Bank a acceptat să finanțeze Oltchim cu șase milioane de euro, iar Banca Transilvania cu două milioane de euro. Probabil încă șapte milioane de euro vor veni de la CEC Bank".

Tot la Oltchim, printre altele se referă și consilierul ministrului Finanțelor Publice pe probleme de politici economice, Cosmin Marinescu, într-un editorial publicat de Ziarul Financiar. În opinia acestuia, "cazurile Olchim, Hidroelectrica, CFR, Poșta Română sunt emblematice: proprietatea de stat a însemnat, deloc impredictibil, privatizarea câștigurilor și naționalizarea pierderilor. Realitatea „din teren“ a scos la iveală faptul că managementul politic „ adică de stat „ a fost, deopotrivă și informal, unul „privat“. Căci decapitalizarea companiilor de stat a trecut prin mâinile și conturile managerilor statului și ale „băieților deștepți“, cu acoperire instituțională și contractuală."

Eșecul proiectului Nabucco, birocratic și politic în primul rând, ridică mai multe probleme, în special consumatorilor și producătorilor de gaze naturale din România. Primii nu vor beneficia de o posibilă micșorare a prețurilor (sau mai degrabă de un ritm mai scăzut de majorare a prețurilor) ca urmare a diversificării surselor de alimentare cu gaze decât indirect, ca urmare a presiunii exercitate pe piața europeană a gazelor de oferta majorată cu cele 10 miliarde metri cubi de gaz azer ce urmează a fi exportate prin intermediul TAP și cu ambițioasa cantitate de 60 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc ce ar urma să fie transportată prin South Stream.

Și asta doar în condițiile unei liberalizări mai ample a pieței energetice în UE, liberalizare improbabilă de altfel din cauza protecționismului intern prezent pe această piață.

Însă principala problemă va fi cea a companiilor care exploatează gazele naturale în România, Romgaz și OMV Petrom. În condițiile în care deja, România își asigură 70% din consum din producția de pe piața internă, noile zăcăminte descoperite, precum cel offshore al OMV Petrom de la Neptun, de peste 6 miliarde metri cubi pe an, ar putea conduce la o producție excedentară de gaze naturale în România. În 2012, consumul de gaze de pe piața internă a dfost de 14,5 miliarde de metri cubi, din care aproximativ 30% au fost gaze de import. Iar OMV speră la rezultate pozitive și de la explorarea celorlalte zăcăminte din Marea Neagră. Dacă mai e introdusă în ecuație și exploatarea de gaze de șist, necesitatea exportului de gaze este una evidentă. În prezent, în pofida ultimelor evoluții legislative, România nici nu poate practic să exporte gaze, conducta cu Ungaria fiind una cu un singur sens.

O nouă conductă de 3,5-4 miliarde de euro?!

Acesta pare a fi unul dintre motivele pentru care OMV a fost prima companie sau autoritate implicată în procesul de selectare a rutei de transportare a gazului azer în Europa care a comentat decizia Shah Deniz. CEO-ul OMV, Gerhard Roiss, a anunțat că proiectul Nabucco nu este unul mort. O ideea similară au avansat și Bloomberg și Financial Times (care-l citează pe purtătorul de cuvânt al OMV,  Johannes Vetter). Costurile de planificare de 50 de milioane de euro pentru Nabucco nu sunt pierdute, întrucât dacă OMV vrea să construiască o nouă conductă poate folosi progresele înregistrate de Nabucco, a spus Roiss. Şeful OMV a estimat costul total al construcţiei proiectului Nabucco Vest, din Bulgaria până în Austria, la 3,5-4 miliarde de euro. OMV se concentrează acum 100% pe proiectele de explorare la Marea Neagră. Grupul a făcut o descoperire uriaşă de gaze naturale în apele teritoriale ale României, unde investeşte 1 miliard de dolari în perimetrul Neptun, şi vor urma activităţi în apele teritoriale ale Ucrainei şi Bulgariei, a spus Roiss, citat de agenţia austriacă de presă APA. În aproximativ un an - un an şi jumătate, OMV va şti ce resurse se află în aceste perimetre, după care va analiza capacitatea şi direcţia unei conducte a OMV, a declarat Roiss, într-o conferinţă de presă susţinută după ce OMV a informat, miercuri, că grupul de companii care exploatează zăcământul de gaze Shah Deniz , nu a selectat Nabucco Vest ca rută de transport al gazelor naturale către Europa.

Ideea CEO-ului OMV nu este nouă. Așa cum scria Energy Report, în urmă cu peste o lună, întrebat ce se va întâmpla dacă Nabucco va pierde competiția cu TAP pentru gazele de la Shah Deniz, șeful OMV a spus că nici în acest caz proiectul „nu va fi îngropat”. „Proiectul Nabucco este sustenabil. Europa va avea nevoie de această rută de transport al gazelor naturale. Există destul gaz de transportat. Opinia mea este că proiectul nu va fi îngropat”, a subliniat Roiss.

Acțiunile OMV au pierdut 13%

Un alt motiv pentru care OMV a fost prima companie care reacționat la știrea apărută în presă, înaintea anunțului oficial ce urmează a fi făcut vineri, este evoluția prețului acțiunilor OMV la bursa de la Viena. Începând cu ziua de vineri, când au fost anunțate textele documentelor semnate de guvernul grec cu SOCAR, pentru privatizarea DESFA (care urmează a fi conectată la TAP) și cu TAP, în vederea stabilirii detaliilor tranzitării Greciei de către viitorul gazoduct, acțiunile OMV au scăzut cu aproximativ 13%. Ele și-au stopat scăderea pe 25 iunie, iar pe 26 iunie, data conferinței de presă organizate de OMV, în care a anunțat posibilitatea construirii propriului gazoduct, ele au crescut cu 2,13%.

Motivele economice ale eșecului Nabucco

Și premierul Victor Ponta a recunoscut eșecul Nabucco, la finalul unei discuții avute astăzi cu vicepremierul din Azerbaidjan, Yagub Eyyubov. "Înţelegem motivele economice pentru care a fost ales proiectul TAP, nu Nabucco, dar cu atât mai mult trebuie să avem alte proiecte economice de succes, printre care AGRI - şi este momentul să avansăm cu acest proiect pe termen mediu şi lung - şi implicarea companiei naţionale SOCAR în investiţii concrete în România", a spus Ponta, aflat în vizită oficială în Azerbaidjan. Potrivit Financial Times, motivele comerciale au cântărit decisiv în favoarea TAP. printre acestea se numără costul relativ al celor două proiecte, mai mare în cazul Nabucco, prețul pe care cele două concerne l-au obținut pentru gazul azer (mai mare în sudul Europei) și costurile relative de operare pe întreaga durată de viață a celor două proiecte. Diferența de 450 de km dintre lungimile acestora pare a fi fost decisivă. Dacă la acestea se adaugă și achiziționarea companiei de distribuție de gaze elenă DESFA de către SOCAR (acționar al Shah Deniz) și faptul că Statoil este acționar atât în Shah Deniz, cât și în TAP, este destul de evident faptul că decizia nu a fost una dificilă.

Gerhard Roiss crede că balanța a fost înclinată de perspectiva obținerii unui preț mai ridicat al gazelor pe piețele din Grecia și Italia decât pe piețele care ar fi fost alimenate prin Nabucco.

România pierde, Grecia câștigă investiții de 1,5 miliarde de euro

Pe lângă efectele asupra prețurilor și diversificarea surselor de furnizare a energiei, România își vede spulberat, cel puțin pentru moment, visul de a deveni un hub energetic regional, dar mai pierde și investiții de aproximativ 1,5 miliarde de euro Investiții care, potrivit CEO-ului TAP, Kjetil Tungland, citat de Wall Street Journal vor lua calea Greciei. Fapt recunoscut și de entuziastele autorități elene. "Cred că vor fi create noi locuri de muncă în Grecia, care va deveni totodată un hub energetic, în cazul în care TAP va fi anunțat câștigător vineri", a declarat ministrul de finanțe elen, Yannis Stournaras. Și Asimakis Papageorgiou, ministrul adjunct pentru energie și mediu susține acest punct de vedere: "Alegerea TAP va tranforma Grecia într-un hub regional. Va pune Grecia pe harta internațională a energiei… cu beneficii majore pentru următoarele decenii".

Este conectarea la South Stream o soluție?

Cu toate acestea, în cazul în care vor fi descoperite resurse importante de gaze naturale în Marea Neagră, România va mai putea avea o carte de jucat. De altfel, există speculații potrivit cărora la alegerea TAP au dat o mână de ajutor și americanii, care vor să determine autoritățile române și bulgare să dea undă verde exploatării gazelor de șist. În cazul în care estimările agenției americane pentru energie (care susține că România deține rezerve de gaze de șist nedovedite, însă recuperabile din punct de vedere tehnic, în valoare de 1,44 mii de miliarde metri cubi, în condițiile în care în prezent rezervele de gaze naturale dovedite ale statului român sunt de 113 miliarde de metri cubi) s-ar adeveri, americanii de la Chevron, cât și cei de la Exxon Mobile (parteneri cu OMV Petrom în exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră) ar fi direct interesați în construirea gazoductului OMV de care pomenea Roiss. O problemă pentru OMV ar putea fi implicarea autorităților maghiare în construcția gazoductului, atât timp cât Ungaria va fi traversată de concurentul South Stream.

De altfel, OMV, dar și Romgaz,  ar mai putea opta pentru o altă variantă, mai dificilă doar din punct de vedere politic și nu economic, conectarea la South Stream. Deja, încă din 2011, OMV și Gazprom au devenit parteneri cu drepturi egale în compania care ar urma să transporte gaz din gazoductul celor de la South Stream în Austria. La acea dată, OMV a fost acuzat că subminează proiectul Nabucco. Rămâne însă de văzut cu ce ochi ar vedea rușii de la Gazprom această inițiativă și disponibilitatea, dar și condițiile pe care le pun, pentru a transporta gaze OMV din Marea Neagră prin propria lor conductă. Romgaz, la rândul său a semnat un document preliminar cu Gazprom în 2010, însă relațiile cu rușii s-au răcit considerabil în ultimul timp. {jathumbnailoff}

Proiectul Nabucco pare extrem de norocos, numai ca în cazul său nu se aplică zicala "norocul și-l face omu' cu mâna lui", ci cea potrivit căreia "norocul și-l face conglomeratul cu mâna altuia". După ce în urmă cu o săptămână CEO-ul ENEL anunța că gigantul italian este mai interesată să achiziționeze gaz natural din regiunea caspică transportat prin eventuala Conductă Trans Adriatică (TAP - Trans Adriatic Pipeline) decât să participe activ la finanțarea proiectului, în această săptămână, ministrul energiei din Serbia a organizat o conferință de presă pentru a nega "speculațiile" potrivit cărora guvernul sârb sabotează construcția conductei South Stream. Cum nu iese fum fără foc, se pare că singurii câștigători ai neînțelegerilor care tulbură apele în rândul concurenților sunt acționarii Nabucco, proiect la care România, prin Transgaz, speră să joace un rol important.

După vizita CEO-ului Gazprom, Alexey Miller în Serbia, presa locală l-a citat pe acesta cu o declarație surprinzătoare, potrivit căreia mai mulți membri ai guvernului sârb sabotează construcția prtoiectului South Stream. Ieri a venit rândul ministrului energiei din Serbia, Zorana Mihajlović, să nege orice implicare a executivului sârb într-un astfel de demers de subminare a construcției conductei, informează b92.net.

170 de milioane de euro pentru exproprieri

"În ultimele cinci luni, am adoptat în Parlament Legea privind proiectul South Stream și am aprobat exproprierile fără de care construcția conductei ar fi imposibilă din punct de vedere tehnic. Am dat aviz favorabil noilor reglementări menite a asigura posibilitatea construirii conductei la o presiune de 16 bari", a explicat Mihajlović.

În plus, potrivit ministrului sârb, 170 de milioane de euro din bugetul pe 2013 au fost alocați finanțării exproprierilor pe traseul pe care ar urma să treacă respectiva conductă.

Totodată, guvernul sârb a format o comisie special însărcinată cu analiza acestui proiect, iar în prezent se defsfășoară negocieri pentru a fi identificată o soluție pentru a fi rezolvată problema arieratelor de 190 de milioane de euro pe care compania de stat sârbă Srbijagas le are față de reprezentanta Gazprom în Serbia, Naftna Industrija Srbije (NIS).

Proiect amânat?!

Mihajlović a recunoscut că rușii sunt mai avansați în ceea ce privește implementarea proiectului, însă a ținut să precizeze că nici partenerii bulgari, de exemplu, la fel ca sârbii, nu au început lucrările. Ministrul sârb susține că țara sa așteaptă undă verde de la acțiunari pentru a declanșa lucrările.

Întrebată dacă CEO-ul Gazprom Alexey Miller a cerut amânarea construcției South Stream în cursul vizitei sale în Serbia, Mihajlović a susținut că "acesta a oferit garanții că toate etapele proiectului vor fi realizate la timp și că gazul va tranzita conducta începând cu 2016".

Nici partea rusă, nici cea sârbă nu și-au făcut temele 

Declarațiile sale par a fi contrazise de ministrul sârb al resurselor naturale, Milan Bačević, potrivit căruia, nici partea rusă, nici cea sârbă nu și-au făcut încă temele. El a anunțat că va discuta stadiul proiectului cu CEO-ul Gazprom în cadrul celei de-a 12-a sesiune plenară a comisiei ruso-sârbe pentru cooperare economică, care va avea loc la Belgrad.

De altfel, în această săptămână, Bačević s-a întâlnit cu ministrul rus al energiei, Alexander Novak, ocazie cu care "a clarificat și câteva neînțelegeri". În cursul întâlnirii s-a discutat prelungirea licențelor de explorare ale Gazprom și NIS în Serbia până în 2020, nivelul redevențelor pe care Gazprom le plătește și interesul gigantului rus în câmpurile de petrol din Aleksinac, din sudul Serbiei, și în achiziționarea complexului energetic de la Kovin, norul Serbiei. În plus, pentru a șterge datoriile pe care Rusia le are către Serbia, legate de construcția centralei de la Derdap 1, partea rusă s-a angajat să achite suma datorată integral în bani, susține Bačević.

Memorandumul privind construirea South Stream a fost semnat în 2007 de Gazprom și italienii de la ENI. Între timp, italienii și-au vândut o parte din participație, în prezent acționarii societății South Stream Transport AG fiind Gazprom (50%), ENI (20%) și francezii de la EDF și germanii de la Wintershall (cu câte 15% fiecare). Gazoductul va traversa apele turce înainte de străbate Bulgaria, Serbia, Ungaria si Slovenia pentru a ajunge la Tarvisio, în nordul Italiei. Valoarea proiectului este de 17 miliarde euro.

{jathumbnail off}